Regele Mihai cere o nouă Constituţie pentru România

Fostul suveran consideră că este nevoie de o Lege fundamentală europeană care să stabilească roluri clare pentru instituţiile statului Pentru prima dată după Revoluţia din decembrie

Fostul suveran consideră că este nevoie de o Lege fundamentală europeană care să stabilească roluri clare pentru instituţiile statului

Pentru prima dată după Revoluţia din decembrie 1989, regele Mihai a adresat un mesaj politic României. Regele le-a cerut politicienilor să lase deoparte diferendele şi să ofere ţării o Constituţie în conformitate cu noul statut euroatlantic al ţării. Regele a primit ieri un premiu pentru activitatea sa internaţională.

Regele Mihai a primit, ieri, de ziua Regalităţii, premiul Hanno R. Ellenbogen - o distincţie acordată anual de Prague Society unei persoane publice care a contribuit la înţelegerea şi cooperarea internaţională.

"Primesc acest premiu cu încredere în viitorul ţării noastre. De 140 de ani încoace, Regii şi Reginele României au făcut sacrificii pentru a îndrepta ţara către valorile, instituţiile şi alianţele europene şi atlantice.

Aşa a făcut Regele Carol I, cel mai mare şef de stat român modern, aşa au făcut Ferdinand şi Maria, aşa am făcut şi eu, la rândul meu, chiar în anii pribegiei", a spus regele Mihai la începutul mesajului său. Printre laureaţii premiului Hanno R. Ellenbogen se numără Vaclav Havel, lordul Robertson şi Madeleine Albright.

Mesajul Maiestăţii Sale, Regele Mihai I

Primesc acest premiu cu încredere în viitorul ţării noastre. De 140 de ani încoace, Regii şi Reginele României au făcut sacrificii pentru a îndrepta ţara către valorile, instituţiile şi alianţele europene şi atlantice. Aşa a făcut Regele Carol I, cel mai mare şef de stat român modern, aşa au făcut Ferdinand şi Maria, aşa am făcut şi eu, la rândul meu, chiar în anii pribegiei.

Valorile transatlantice vor lumina România precum un far: domnia legii, instituţii stabile, predictibilitatea, prosperitatea, democraţia, drepturile omului şi ale minorităţilor, respectarea cu sfinţenie a proprietăţii private.

Instituţii precum Casa Regală, Biserica sau Academia vor veghea ca generozitatea, spiritul de răspundere, puterea exemplului personal şi rolul binefăcător al modelelor să fie şi ele preţuite şi cultivate.

Acum, la început de drum instituţional european şi atlantic, naţiunea română mai are de îndeplinit un pas istoric. Acest pas nu este unul politic, ci unul identitar şi statal, care angajează viitorul ţării. În deplin respect pentru tradiţiile noastre şi pentru democraţie, România are nevoie să-şi dăltuiască o Constituţie europeană care să dea un rol limpede, neechivoc şi complementar instituţiilor statului.

Tot ceea ce îndepărtează de la această voinţă nu are alt efect decât să slăbească ţara şi să-i atragă din ce în ce mai multe contestări. Prin această voinţa istorică se poate duce la bun sfârşit reconstruirea economică şi socială a ţării.

Am primit onoarea de a fi Regele României acum exact optzeci de ani. În anul 1927, niciunul dintre oamenii politici de astăzi nu era născut. Jurământul de Rege îmi cerea să păzesc Constituţia şi legile poporului român, să menţin drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului. Tot el îmi spunea că dragostea de ţară şi grija pentru viitorul ei sunt singurul nostru ţel.

În numele atâtor zeci de ani în slujba naţiunii, vă cer tuturor să lăsaţi deoparte orice alte considerente, să dovediţi instinctul binelui naţional şi să daţi României o Lege fundamentală statornică şi îndreptată către viitor.

10 mai 2007,
Palatul Elisabeta

Familia regală, pe platourile de filmare

Regele Mihai, regina Ana, principesa Margareta şi principele Radu au vizitat, ieri, alături de 200 de şcolari bucureşteni, studiourile Castel Film de la Izvorani

Cei mai mulţi dintre elevii Şcolii nr. 114 "Principesa Margareta" din Bucureşti, invitaţi la Izvorani, l-au văzut, ieri, pentru prima dată, pe regele Mihai. "Nu ştiu mai nimic despre el. Scurt şi la obiect. Ştiu doar că-l cheamă Mihai şi c-a fost, odată, rege al României", a recunoscut o puştoaică de clasa a V-a. A coborât de la volanul unui BMW argintiu în aplauzele a aproximativ 200 de elevi. A pornit apoi pe alee, cu regina Ana şi principesa Margareta, să viziteze studiourile, urmaţi îndeaproape de şcolari şi de profesorii însoţitori.

Regele, în ochii copiilor

Reţinut în vorbe şi-n mişcări, regele a ascultat atent explicaţiile venite din stânga şi din dreapta, a intrat pe un platou de filmare şi s-a întreţinut cu actorii şi cu cei din echipa de producţie, netulburat de liota gălăgioasă de copii.

Elevilor care nu-l văzuseră niciodată, regele li s-a părut bătrân: "E ca şi în fotografii, bătrân", "E mai bătrân ca la televizor". Altora le-a atras atenţie figura: "Pare un om bun", "Pare un om de treabă", "Ar trebui să fie mai vesel". Unii copii erau însă mai informaţi. Andrei ştia, de pildă, c-a fost exilat o bună perioadă de timp. Lui Memet Emin, membrii familiei regale i s-au părut oameni obişnuiţi, "ca şi noi". Răzvan dintr-a a VII-a era entuziast: "M-am bucurat că voi cunoaşte un om mare", dar Robert, care-a învăţat un an la Geneva, nu-i împărtăşea entuziasmul: "Acum pare de treabă, dar nu mi-a plăcut ce-a făcut în război. Trebuia să-i dea una-n cap lui Antonescu! Că doar era rege, nu?".

Pentru profesorii de la Şcoala "Principesa Margareta", evenimentul a fost unul încărcat de semnificaţii. "L-am întâlnit azi pentru prima dată pe rege şi-am avut o senzaţie deosebită. S-au comportat absolut omeneşte, zici că erau ca şi noi, n-au impus distanţe. Oricum, rămâne un eveniment unic: l-am văzut pe regele nostru", a conchis, cu emoţie, profesoara Ioana Voicu.