Reforma electorală, îngropată de interesele politice din jurul AEP

Starea conflictuală din cadrul Autorităţii Electorale Permanente, care trenează de doi ani, se răsfrânge asupra demersurilor de modificare a legislaţiei în domeniu. Deşi instituţia are la

Starea conflictuală din cadrul Autorităţii Electorale Permanente, care trenează de doi ani, se răsfrânge asupra demersurilor de modificare a legislaţiei în domeniu.
Deşi instituţia are la dispoziţie un buget consistent, în cuantum de câteva zeci de miliarde de lei anual, activitatea de cercetare şi elaborare a unor proiecte de lege, bine fundamentate din punct de vedere juridic, practic nu există. Lipsa de comunicare dintre preşedintele AEP, fostul senator PSD Octavian Opriş, pe de o parte, şi vicepreşedinţii Ionel Fleşariu şi Alexandru Radu, pe de altă parte, este cunoscută şi ignorată de Parlament. Aceasta cu toate că există un raport întocmit de către o comisie specială de anchetă a Legislativului, în care este descrisă, în detaliu, situaţia din cadrul Autorităţii. Preşedintele acestui organism parlamentar, deputatul PNL Cornel Ştirbeţ, a declarat pentru Adevărul că va depune toate eforturile ca, imediat după dezbaterea bugetului de stat pe 2007, raportul să fie analizat, întrucât situaţia de la AEP frizează prostia. El a precizat că Autoritatea este în colaps din cauza lipsei unui regulament de organizare şi funcţionare. "S-a trecut peste această problemă şi la discutarea Legii finanţării partidelor politice, acordându-se atribuţii prea mari Autorităţii. Controlul finanţării partidelor ar trebui exercitat de către Curtea de Conturi, mai ales în condiţiile haosului de la AEP", ne-a declarat Ştirbeţ, neexcluzând posibilitatea ca tot blocajul să aibă drept cauză o încrengătură de interese politice. De altfel, şi vicepreşedintele Autorităţii, Alexandru Radu, ne-a declarat că s-ar fi impus organizarea, în condiţii de transparenţă maximă, a unui concurs pentru ocuparea postului de şef al Departamentului de control al finanţării partidelor. Radu susţine că nu ştie dacă s-a desfăşurat sau nu respectivul concurs ori dacă a câştigat cineva. "I-am cerut chiar şi în scris astfel de informaţii preşedintelui Opriş şi a refuzat să mi le dea. Pot bănui că sunt lucruri nefireşti. Cert e că nu am văzut nicio figură nouă prin instituţie", a mărturisit, uşor amuzat, Alexandru Radu. El consideră că, pentru a pune capăt conflictului, "Parlamentul are la îndemână o procedură foarte simplă: revocarea lui Octavian Opriş". "Există interese care nu au permis clarificarea lucrurilor. Nu ştiu ale cui. Poate ale PSD, care ar putea fi interesat să-şi păstreze construcţia, poate ale lui Viorel Hrebenciuc, al cărui om este preşedintele AEP", a adăugat Radu.
Achiziţii costisitoare şi deplasări în Occident
Vicepreşedintele AEP a arătat că Autorităţii i-au fost alocate 60 de miliarde în 2005, bani publici folosiţi pentru "plimbările preşedintelui la Viena, Londra, Stockholm, în vederea studierii unor sisteme electorale care nu au nicio legătură cu cel românesc". În plus, au fost achiziţionate 120 de computere, deşi instituţia are în prezent aproximativ 60 de angajaţi. "Comisia parlamentară a văzut şi a consemnat toate aceste aspecte, dar raportul stă de multă vreme la sertar", a confirmat Alexandru Radu. El a apreciat că situaţia s-ar putea perpetua dacă actuala putere va decide să schimbe doar conducerea AEP, eventual chiar înainte de alegeri. Vicepreşedintele Autorităţii este de părere că dintre cele două proiecte de restructurare a instituţiei, cel mai bun prevede transformarea acesteia într-un consiliu format din cinci membri, "un fel de CNSAS, un organ colegial". Alexandru Radu a admis că implicarea AEP în reformarea sistemului electoral românesc ar trebui să fie decisivă şi că actuala legislaţie în domeniu nu poate conduce la purificarea clasei politice. El a mai spus că, în cazul declanşării alegerilor anticipate, românii se vor vedea nevoiţi să voteze tot liste pentru a-şi desemna reprezentanţii în parlament.