Referendum şi alegeri, balamuc administrativ

Prefectul Capitalei spune că referendumul şi alegerile europene nu trebuie amestecate. Alegerile europene şi referendumul privind votul uninominal dau bătăi de cap Prefecturii Capitalei.

Prefectul Capitalei spune că referendumul şi alegerile europene nu trebuie amestecate.

Alegerile europene şi referendumul privind votul uninominal dau bătăi de cap Prefecturii Capitalei. "Legislaţia după care se organizează alegerile europarlamentare şi referendumul diferă, ceea ce implică o modificare de acţiune. Organizarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European ar însemna dublarea secţiilor de vot deja înfiinţate şi creşterea costurilor cu circa 80%", a declarat pentru "Adevărul" prefectul Cătălin Deaconescu.

Secţiile de vot ar urma să aibă, potrivit lui Deaconescu, o infrastructură pentru europarlamentare şi alta pentru referendum. Legea spune că, la alegerile pentru Parlamentul European, secţiile de votare au în componenţă şapte membri, un preşedinte şi un vicepreşedinte. Pentru referendum, alături de cei şapte membri este prevăzut numai un preşedinte.

Lipsă de personal

Prefectul precizează că organizarea simultană a scrutinelor se va face cu acelaşi personal tehnic. "Noi la prefectură avem 30 de persoane. Mai avem şi un număr de 35 de statisticieni, cam tot atâtea calculatoare şi sunt proceduri de vot şi de calcul diferite", a adăugat Deaconescu. Altă problemă mai este şi modul în care se organizează birourile electorale.

La europarlamentare, preşedinţii secţiilor de votare trebuie să se ducă cu procesele-verbale la sectoare, unde vor fi birourile electorale. La referendum, procesele-verbale trebuie duse la un singur birou electoral, care ar putea fi la Circul de Stat sau la Sala Polivalentă, pentru a face faţă celor aproape 1.500 de secţii de votare din Capitală. "Este dificil să găsim preşedinţi şi locţiitori pentru alegeri şi preşedinţi pentru referendum, asta ar însemna circa 4.000 de jurişti apolitici, angrenaţi în aceste activităţi", explică prefectul.

Probleme de procedură

La Bucureşti, o situaţie dificilă implică gestionarea proceselor-verbale din străinătate, de la secţiile de votare care se vor organiza pe lângă reprezentanţele diplomatice, dar şi de la cele din teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan.

Potrivit prefectului Deaconescu, singura soluţie ar fi emiterea unei ordonanţe de urgenţă de către guvern prin care să se precizeze că se foloseşte aceeaşi infrastructură atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum. În Bucureşti a fost înfiinţat Biroul Electoral Municipal şi va fi coordonat de judecătorul Adriana Spătaru, în calitate de preşedinte, iar locţiitor va fi judecătorul Nicoleta Bătrânu, ambele de la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

Prefectul Capitalei mai spune că mai multe probleme vor fi în ţară, unde procesele-verbale pentru europalamentare trebuie să rămână la comune, iar cele pentru referendum ar urma să ajungă la judeţ, lucru care ar presupune dificultăţi de transport.

Referendumul se validează cu nouă milioane de voturi

Referendumul naţional nu va fi validat dacă la urne nu se prezintă cel puţin jumătate plus unu dintre cetăţenii înscrişi pe listele electorale, se arată în actul normativ care reglementează acest tip de scrutin.
Potrivit datelor publicate de Biroul Electoral Central după consultarea populară privind demiterea preşedintelui din luna mai, la 25 noiembrie ar trebui ca la urne să se prezinte 9.150.656 de români pentru ca referendumul să fie validat. În primăvară, doar 8.135.272 de alegători au ştampilat buletinele de vot.

Legea prevede că poporul poate fi consultat cu privire la revizuirea Constituţiei, demiterea preşedintelui sau alte probleme de interes naţional. Între acestea se numără reforma şi strategia economică şi adoptarea unor decizii cu privire la regimul general al proprietăţii publice şi private, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală. În aceeaşi categorie intră şi structura sistemului naţional de apărare, încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale şi regimul general al cultelor. (Bogdan Costache)

Guvernul îşi asumă răspunderea luni

Executivul va putea să se prezinte, luni, 29 octombrie, în faţa parlamentului pentru angajarea răspunderii pe legea votului uninominal, au decis ieri Birourile Permanente reunite ale parlamentului. Singurii care s-au opus acestei hotărâri au fost democraţii, în timp ce preşedintele Senatului, social-democratul Nicolae Văcăroiu, a invocat umilinţa la care este supus parlamentul atât de guvern, cât şi de instituţia prezidenţială.

"Nu-l înţeleg pe preşedintele României cum poate declanşa un referendum în contextul în care suntem în procedură de dezbatere pe un astfel de proiect de lege la Senat şi nu-l înţeleg pe primul-ministru care-şi asumă răspunderea pe un proiect aflat în dezbaterea Senatului. Suntem puşi în situaţia dată care este, sincer să vă spun, un fel de umilire a parlamentului, ca şi cum n-ar exista, şi nu mai este, conform Constituţiei, organul suprem al poporului şi singura instituţie care are dreptul de legiferare", a afirmat Văcăroiu.

Grupurile parlamentare vor putea depune până în această sâmbătă amendamente la forma uninominalului susţinută de guvern, urmând ca acesta să le accepte sau nu. Potrivit secretarului Camerei, Ioan Munteanu, senatorii au formulat deja peste 300 de amendamente ce pot fi transmise guvernului "fără nicio problemă". (Marius Vulpe)