Radu Stroe (PNL): Proiectele CSAT sunt aberante si neconstitutionale

Publicarea in exclusivitate de catre ziarul Adevarul a doua dintre proiectele de legi din domeniul strategiei de securitate nationala, pe care Palatul Cotroceni vrea sa le trimita spre aprobare

Publicarea in exclusivitate de catre ziarul Adevarul a doua dintre proiectele de legi din domeniul strategiei de securitate nationala, pe care Palatul Cotroceni vrea sa le trimita spre aprobare parlamentului, a produs un cutremur in lumea politica romaneasca. Mai multi lideri politici s-au aratat contrariati atat de modul secretos in care au fost promovate proiectele, cat si de unele aberatii pe care le contin aceste viitoare acte normative. Printre cele mai criticate probleme se numara sporirea atributiilor ofiterilor de informatii in domeniul cercetarilor penale, precum si schimbarea numelui si a componentei Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Senatorul Radu Stroe (PNL), presedintele Comisiei SRI, sustine ca a aflat din Adevarul despre aceste proiecte de lege, pe care le considera aberante si pe alocuri chiar neconstitutionale. "Doar schimbarea Constitutiei va putea da un iz de legalitate acestor proiecte. In plus, constat ca in viitorul CSAT se va lucra pe comitete, pierzandu-se atributul unitar al acestui organism. In locul unei discutii cu toti membrii CSAT, doar trei persoane vor putea propune presedintelui tarii o masura pe care el trebuie sa o accepte sau nu. Este absurd si cred ca aceste lucruri trebuie discutate intr-o dezbatere publica", este de parere seful Comisiei SRI. Acesta a infierat componenta viitorului CSAT in viziunea Palatului Cotroceni, in special din punct de vedere al divizarii modului de lucru. In acest fel, comitetul pentru activitatea de informatii, contrainformatii si securitate, coordonat de directorul SRI, va avea dialog direct cu presedintele Basescu. Ceilalti doi membri ai acestei structuri vor fi directorul SIE si ministrul justitiei. Deputatul Ion Stan (PSD), membru in Comisia SRI si fost presedinte al aceleiasi structuri, a fost unul dintre cei care au infierat secretomania cu care s-a lucrat la redactarea acestor proiecte. "Sunt contrariat ca pentru redactarea unor documente publice nu se asigura transparenta si nici nu se apeleaza la expertiza unor oameni specializati in domeniu sau macar la societatea civila. Nici macar parlamentul n-a vrut a fi implicat in aceste demersuri", apreciaza Ion Stan. Mai mult, acesta nu-si explica nici concurenta dintre grupul operativ de la Cotroceni si Partidul Liberal in ceea ce priveste redactarea proiectelor de legi in domeniul sigurantei nationale. Liberalii au intocmit pana acum cinci astfel de acte, in timp ce grupul operativ a ajuns la cifra sapte. Proiectele Cotroceniului vizeaza apararea, ordinea publica, modificarea Legii CNSAS, securitatea nationala a Romaniei, precum si managementul situatiilor de criza.

Strategia are iz de declaratie politica
Pe langa proiectele de legi care au incins spiritele in lumea politica, grupul operativ de la Cotroceni a finalizat si strategia propriu-zisa de securitate nationala. Documentul rivalizeaza cu o declaratie politica de exceptie, insa nu aduce nimic util pentru structurile cu atributii in domeniul sigurantei nationale. Insasi titlul acestui document, "Romania Europeana, Romania Atlantica, pentru o viata mai buna, intr-o tara mai sigura, democratica si prospera", are mai mult un iz beletristic decat unul de specialitate. In schimb, din paginile strategiei lipsesc elementele concrete, cu adresare directa catre anumite structuri ale statului. Nu sunt prezente obiectivele si masurile ce trebuiesc luate in domeniul sigurantei nationale si nici amenintarile, riscurile si vulnerabilitatile din sfera respectiva.