EXCLUSIV Programul economic al USL: liberalo-populist

Documentul, obţinut în exclusivitate de „Adevărul“, este unul liberal la nivel declarativ, însă este plin de promisiuni fără acoperire. Programul economic de guvernare al Uniunii Social-Liberale propune reducerea impozitelor, o măsură de dreapta, însă şi „distribuirea echitabilă a beneficiilor“, măsură de stânga.

De ce spunem că programul propus de USL este populist? Pentru că pe lângă „vom da, vom facilita, vom investi" nu sunt specificate şi capitolele bugetare ce vor fi reduse. Lipsesc frazele de genul „vom concedia, vom reduce, vom prioritiza". În aceeaşi linie a promisiunilor fără acoperire specifică tuturor politicienilor care s-au perindat pe la guvernare în ultimii 20 de ani, programul se dovedeşte de o generozitate excesivă şi, în multe puncte, fără acoperire. PSD a mai avut astfel de programe de tipul „de toate pentru toţi", iar Mircea Geoană, fostul preşedinte al Partidului Social Democrat, a recunoscut că au fost greşite.

În plus, programul economic al USL are o serie de propuneri, care s-au materializat deja în propuneri legislative sau chiar legi ale actualului Guvern. De asemenea, multe  dintre punctele din programul USL nu au nicio apartenenţă ideologică, însă, aplicate, pot avea efecte mai degrabă negative asupra economiei româneşti. Cu toate acestea, viziunea economică a USL prezintă şi aspecte liberale, susţinute de soluţii concrete, care ar putea salva economia României din situaţia dezastruoasă în care se află.

Să le luăm pe rând: În politica fiscală şi şi sistemul de impozitare propus de USL se regăsesc cele mai importante măsuri de inspiraţie liberală. Menţinerea cotei unice şi reducerea acesteia de la 16% la 10%, reducerea contribuţiilor sociale cu 5% şi scutirea de la plata impozitului pe profit a companiilor care reinvestesc sunt măsuri pur liberale, au acoperire şi pot aduce beneficii majore economiei româneşti.

„Descătuşăm spiritul întreprinzător"

USL s-a angajat să asigure o creştere a activităţii economiei româneşti prin reducerea constrângerilor instituţionale şi a rigidităţilor care îngreunează iniţierea şi dezvoltarea afacerilor. "În viziunea noastră, dezvoltarea economică sănătoasă înseamnă construirea unui sector privat puternic, autonom în raport cu puterile politice", se arată în document.

Aceste idei liberale sunt susţinute mai departe în programul economic de o reformă a politicilor fiscale de amploare. "Viziunea fiscală va stimula iniţiativa privată şi investiţiile, statul fiind prietenos din punct de vedere fiscal cu mediul de afaceri". Aici, USL propune reducerea taxelor şi impozitelor, iar pentru a completa minusul ce va fi creat la buget propune lărgirea bazei de impozitare. Ideea ca agenţii economici performanţi să fie stimulaţi de stat prin măsuri fiscale prietenoase este o idee pur liberală care, în ţările în care a fost aplicată, a dus la creştere economică şi la bunăstare.

Deductibilitatea fiscală pentru contribuţiile la fondurile de pensii, asigurări private, cheltuieli cu studiile profesionale, asigurarea locuinţei şi reabilitarea termică este o altă măsură liberală propusă de USL. Măsura a mai fost pusă în discuţie, însă fără niciun rezultat.

Scăderea cotei unice de la 16% la 10% este o măsură liberală, care nu poate fi însă pusă în practică fără certitudinea creşterii veniturilor bugetare din alte surse. O măsură care ar putea fi luată în compensaţie ar fi reducerea reală a aparatului bugetar prin concedieri masive.

Reducerea CAS cu 5% este una dintre propunerile de dreapta ale USL. Ideea nu este nouă, ea a fost propusă şi de actualul Guvern, însă preşedintele Traian Băsescu şi Fondul Monetar Internaţional s-au opus. Băsescu nu a promulgat legea care trecuse de cele două Camere. Beneficiile unei astfel de legi ar fi creşterea investiţiilor străine care ar găsi un mediu prietenos în ceea ce priveşte taxarea muncii în România.

Tratament fiscal egal între stat şi contribuabil, este o altă propunere liberală a USL. O normalizare a relaţiilor dintre stat şi cetăţean este apropiată de viziunea liberală a "statului minimal" în care statul nu este decât un agent economic oarecare, egal în drepturi şi obligaţii cu celelalte entităţi socio-economice. Caracterul social al programului economic al USL este dat de măsuri populiste, discriminatorii şi fără susţinere reală în economie.

Măsuri de stânga fără acoperire

De pildă, reducerea TVA la alimente până la 5% ar seca bugetul statului cu 40%, atât cât înseamnă încasările lui din colectarea TVA. O mare parte vine din TVA la alimente. Gradul de complexitate a gestionării cotelor diferenţiate va creşte şi vor fi cheltuite sume importante pentru implementarea acestora. Măsura poate stimula comportamentul evazionist al agenţilor economici şi complica procesele de urmărire/verificare.

„Asigurăm o creştere economică susţinută şi o distribuire echitabilă a beneficiilor acesteia". Creăm bogăţie care va fi regăsită în creşterea nivelului de trai al majorităţii oamenilor. „În acest paragraf, orientarea către stânga se insinuează periculos în paragrafele în care se vorbeşte despre distribuirea echitabilă a creşterii economice. O afirmaţie care duce cu gândul la încercarea de a altoi o viziune socială pe un program liberal.

Zero taxe pentru angajarea tinerilor sub 25 de ani şi a vârstnicilor de peste 55 de ani este o măsură cu un puternic caracter de stânga. Măsura nu este susţinută de un calcul, de argumente economice, iar în plus va crea discriminare în rândul populaţiei. Una este ca angajatorul să aibă facilităţi la angajarea persoanelor cu handicap, de pildă, şi alta este să nu plătească taxe dacă angajează tineri şi bătrâni.

"Asigurăm o creştere economică susţinută şi o distribuire echitabilă a beneficiilor acesteia."
Programul economic de guvernare al USL

Piaţa de capital, o anexă a economiei româneşti

Un mare minus în programul economic propus de formaţiunea politică USL este lipsa referirilor la piaţa de capital. În întreg documentul se fac doar două-trei referiri scurte la piaţa de capital, deşi programul se vrea a fi unul liberal. Menţiunile scurte fac referire la vânzarea participaţiilor minoritare ale statului la listarea unor pachete minoritare de acţiuni la companiile pe care acesta le deţine şi la crearea unor instrumente financiare pe care companiile să le folosească pentru finanţare.

Aşa se face că, piaţa de capital, cel mai bun instrument de marketing în faţa investitorilor străini, cel mai licit şi mai transparent mediu de transfer al proprietăţii de la stat în mediul privat, este tratat ca o anexă a economiei, şi nu ca un pilon. USL tratează într-un mod superficial problematica pieţei de capital.

Programe faraonice de infrastructură

Unul dintre capitolele programului economic al USL se numeşte „Obiective strategice" şi conţine trei subpuncte interesante: crearea unui număr de 1 milion de locuri de muncă până în 2016, programul celor o sută de miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură până în 2020 şi creşterea veniturilor reale ale populaţiei astfel încât salariul mediu brut pe economie să ajungă la 600 de euro până în 2016. Aceste promisiuni ale USL nu sunt susţinute şi de măsuri clare de implementare, aşa încât ele rămân simple vorbe.

Dacă va ajunge la guvernare, formaţiunea politică promite alocarea a 6% din PIB pentru cheltuieli de capital în vederea finanţării marilor proiecte publice de infrastructură. Atragerea de resurse suplimentare din mediul privat prin stimularea parteneriatului public-privat şi stimularea investiţiilor străine directe. Cum se vor realiza toate acestea? Prin ce măsuri? Se pot aloca în prezent 6% din PIB pentru infrastructură? La aceste întrebări, programul economic al USL nu răspunde.

Cheltuieli bugetare de maximum 13%

O propunere fără acoperire reală este şi reducerea cheltuielilor bugetare până la un plafon de 13% din PIB, în condiţiile în care numai pentru infrastructură USL intenţionează să aloce 6%. Nu este deloc clar de unde se vor lua aceşti bani în condiţiile în care programele de subvenţionare a agriculturii, exporturilor, IMM-urilor necesită, de asemenea, sume importante de bani. USL a stabilit ca priorităţi infrastructura, agricultura, educaţia, industria şi energia, sănătatea şi politicile sociale.

Stabilirea a cinci mari priorităţi arată de fapt lipsa unei prioritizări. O ierarhizare a priorităţilor de tipul „anul infrastructurii, anul agriculturii, anul educaţiei etc., un program care să se fi întins pe o perioadă de cinci ani ar fi fost mai credibilă.

Evaziunea fiscală, veşnica problemă

Reducerea evaziunii fiscale presupune o strategie foarte bine pusă la punct, o serie de măsuri de stimulare a agenţilor economici pentru a-i face să treacă din zona neagră către zona gri şi albă a economiei. USL şi-a propus consolidarea şi eficientizarea capacităţii operaţionale a ANAF, ONSB, CNASS, însă, din nou, nu explică şi cum se va realiza această eficientizare. Listarea şi privatizarea unor companii de stat reprezintă o temă plimbată ca pe sfintele moaşte prin toate programele de guvernare, însă într-un mod haotic, fără substanţă şi fără detalii. USL a reuşit performanţa să facă referire la această temă de o importanţă capitală în cel mai superficial mod de până acum.

Un adevărat program privind privatizările ar fi trebuit să conţină un calendar al privatizării, strategii, liste etc. Lipsa prevederilor privind privatizarea prin piaţa de capital aruncă această temă în derizoriu, eventual la capitolul şi altele".