Băsescu: Majoritatea parlamentară a încercat să facă ţăndări statul de drept

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, marţi, la întâlnirea cu diplomaţii români, că situaţia din România „a fost resetată parţial" datorită instituţiilor statului de drept, care „au rămas în picioare în faţa unei furii", el nominalizând CSM, DNA, Parchetul ICCJ şi serviciile de informaţii.

În perioada 3-6 iulie, o majoritate parlamentară a considerat că poate face ţăndări statul de drept: prin destituiri, revocări etc. Multe alte elemente: ocuparea radioului şi a televiziunii române.

Statul de drept, atacurile continue la adresa Justiţiei, fie că era vorba de CSM sau de Parchet, a fost un alt element care a fost încălcat de majoritatea parlamentarilor si a liderilor lor. Nu mai vorbesc de respectarea drepturtilor minorităţilor. Aceste lucruri au făcut ca România să fie pusă sub lupa aliaţilor noştri şi în mod deosebit a CE, care e garantul respectării tratatului Uniunii. A fost surpinzător că politicieni de vârf nu au recunoscut CE un drept dat chiar de tratatul UE. Cred că prin atitudine am făcut mult rău. S-a produs brusc un proces de izolare a României şi este treaba diplomaţiei să deschidă dialogul cu statele membre.

Deşi a fost un mare deserviciu pentru România ce s-a întâmplat în perioada 3-6 iulie, în acelaşi timp ceea ce s-a întâmplat a probat că România şi-a consolidat instituţiile statului de drept la un asemenea nivel încât să fie capabile să-l apere. A fost o probă de foc pentru aceste instituţii. Nu spun neapărat că au trecut-o perfect.

O altă probă este că MAI nu a mers până acolo încăt să falsifice cifrele din listele electorale. Este o altă probă că instituţiile statului au rămas verticale indiferent cine s-a aşezat din punct de vedere politic deasupra lor.

Întâmplările din 3-6 iulie nu modifică politica externă

România îşi menţine obiectivele strategice de până acum. Întâmplările din 3-6 iulie nu modifică politica externă a României în niciun fel. Direcţia este Vest, cei care ne pot garanta ceea ce avem ca obiectiv - creşterea nivelului de trai al românilor - sunt partanerii din UE, iar securitatea ne-o garantăm cu partenerii din NATO.

În ce priveşte politica de vecinătate, Moldova rămâne o prioritate pentru noi în susţinerea acordată pentru a intra într-un proces de integrare în UE. Pentru UE, Moldova e povestea de succes a parteneriatului estic.
Este cea mai reuşita cooperare între UE şi o ţară a parteneriatului estic ceea ce ne încurajează în menţinerea poziţiei legată de susţinerea fără rezerve a avansului către integrarea europeană.

Am văzut unele declaraţii care vizau Republica Moldova în NATO.

Aş avea rugamintea, chiar dacă vin de la înalţi demnitari ai statului, să nu mergeţi pe această direcţie, pentru că Moldova şi-a declarat neutralitatea prin Constituţie.

Transnistria - Rămânem consecvenţi poziţiei noastre şi nu dăm noi Chisinăului soluţii şi nici formatului 5+2. Misiunea noastra este aceea de a susţine poziţia Chişinaului. Sigur că putem avea foarte multă fantezie legată de rezolvarea acestei probleme, dar nu suntem parte a procesului de negociere. Noi putem pune la dispoziţia UE expertiza noastrăcu privire la soluţionarea corectă a problemei transnistrene pentru că UE ne reprezintă şi pe noi.

Aliaţilor americani le-am pus şi le vom pune în continuare la dispoziţie expertiza noastră, dar ne abţinem să dăm Chişinăului soluţiile noastre.

Europa nu are şanse de supravieţuire dacă procesul de integrare nu se accelerează

Experienţa de opt ani pe care am acumulat-o în relaţiile la vârf în UE mă duce la o concluzie pe care am mai exprimat-o public şi anume că Europa nu are şanse de supravieţuire dacă procesul de integrare nu se accelerează: avem nevoie de integrare economică, politică. (..). Convingerea mea este că niciun stat al UE fie că se numeşte Grecia, Franţa, Marea Britanie nu va rezista procesului de globalizare dcât dacă realizăm un proces de integrare. Drumul unei mai puternice integrări este soluţia. Punctul de vedere al României este că avem nevoie de atenţie în susţinerea acestui proces.

Ultimele propuneri ale Comisiei trebuie să ne pună extrem de serios în gardă atunci când vorbim de procesul de supraveghere bancară la nivel european şi adresat zonei euro.

Aşa cum la momentul potrivit am reuşit să fim parte a tratatului fiscal, la fel România trebuie să-şi găsească formula de a participa la acest proces de integrare a sistemului bancar.

De aici rezultă o acţiune extrem de importantă pe care trebuie să o derulăm: să facem o prioritate din îndeplinirea condiţiilor de intrare în zona euro.

Dacă vom şti să ne susţinem punctul de vedere, vom putea să fim parte a acordului care va viza supravegherea sistemului bancar.
Dar nu vom putea rezista într-o poziţie tranzitorie la nesfârşit. Devine o prioritate să indeplinim condiţiile de a intra în zona euro.
Sunt elemente pe termen lung dar care se contruiesc pe termen scurt, pentru că evoluţiile din UE au început sa devină rapide.

România nu are datorii externe mari

Trebuie să spunem că România are un avantaj formidabil, nu are datorii externe mari, încă ne aflam în criteriile cerute pentru intrarea în zona euro ca datorie externă.
Începem să intram sub deficitul de 3%, moneda nationala, în afara unor explozii generate de ceea ce noi ne-am făcut din punct de vedere politic, e ralativ stabilă, o inflaţie în jurul a 3%.

Trebuie să menţinem acest obiectiv, ca premisă de nedecuplare.
Ştiti că se tot dădea celebrul citat: „Dacă nu ştii, te învăţăm“. Pe noi UE are toată disponibilitatea să ne înveţe. Dacă nu poţi, te ajutăm, şi avem, slavă Domnului, bani pentru asistenţa tehnică să atragem fonduri europene şi nu vrem să-i absorbim. Dar dacă nu vrei, nu te mai ajută nimeni, te abandonăm.

Mi se pare extrem de realist acest principiu, România nu poate spune că nu a fost ajutată, învăţată, dar dacă clasa ei politică nu vrea, UE o va abandona. Nimeni nu îşi mai poate permite să îi trateze pe banii lor pe cei care nu vor.

Este esenţial ca această clasă politică, bună/rea, aştia suntem, să aibă acea abordare politică care să dovedească că România vrea să meargă înainte alături de aliaţii ei.

Spre est avem toată amiciţia, dar interesele noastre sunt spre vest

Nu avem drumuri înapoi şi drumul nostru nu e spre Est. Spre Est avem toată amiciţia, dar interesele noastre sunt spre Vest. România nu va merge înapoi, cel puţin nu sub preşedinţia mea.

Au fost în ultima vreme nişte declaraţii, neinsipirate după părerea mea, care vizau chestiuni de gen naţionalism, nu vă amestecaţi în treburile noastre interne, parcă auzeam poveştile dinainte de revoluţie.
Avem obligaţia să nu risipim sacrificii pe care românii le-au facut. Uneori costă în voturi mersul înainte, dar de asta suntem politicieni, să ne asumăm şi aceste costuri.

Nu ştiu cum îşi poate imagina cineva o Românie izolată, cu care nu vorbeşte nimeni. Lucrurile acestea trebuie să le clarificam foarte rapid şi să susţinem ca instituţiile statului român au reacţionat corect şi au rămas în picioare.

Sunt suficient de consolidate pentru a apăra statul de drept. Nu perfecte, încă avem de construit la ele şi de educat clasa politică şi populaţia, că sunt instituţii ce nu pot fi atinse de oameni politici şi de majorităţi.

Eu ştiu cât de mare şi de multe ori tăcuta a fost bătălia cu fostul partid de guvernamant, că nu se pot băga în numirea procurorilor, a procurorului-şef de la DNA, în a face propuneri pe cine să puna SRI şef la inspectoratul din judetul x.

A fost o bătălie pe care România a câştigat-o în faţa politicienilor si rezultatul a fost că instituţiile au putut reacţiona fără complexe în faţa politicienilor.

Avem aşa numitele agenţii independente care încă nu au nivelul de autonomie faţă de politic pe care ar trebui să-l aibă.

Şi totuşi, INS a refuzat să răspundă la comenzi politice, ceea ce nu e valabil pentru Agenţia de Reglementare a energiei, care răspunde la comenzi politice.

Trebuie să observăm şi sa susţinem că instituţii fundamentale ale statului au probat că pot funcţiona independent de politic.
Cred ca avem un proiect naţional, deja. Eu am considerat întotdeauna intregararea în UE un proiect naţional.

Să facem din absorbţia fondurilor europene o prioritate naţională

România e acum în pericolul de a pierde bani europeni. Mă uit cu compătimire la faptul că politicienii încep să-si arunce unii altora cine e vinovat, deşi încă nu s-a produs momentul dezangajării vreunei sume. Decât să pună osul la treabă, e mai uşor să te cerţi la TV, să dai vina unul pe altul.

Cer ambasadorilor să transmită mesajul că România are nevoie de sprijin şi că proiectul său naţional, în acest moment, e absorbţia integrală a sumelor alocate.

Nu avem interes mai mare dincolo de ieşirea din izolare decât punerea la punct a strategiei de absorbţie integrale a fondurilor europene.
Au fost multe probleme în absorbţia fondurilor de preaderare, dar am reuşit să obţin o derogare de un an de la UE şi absorbtia s-a facut aproape 100%.

Cred că putem, cu o condiţie: să facem din absorbţia fondurilor o prioritate naţională. Ce prioritate să ai decât să iei banii care ţi se dau degeaba? România trebuie să-şi ia la ea acasă măsurile necesare pentru a reuşi să absoarbă sumele alocate de UE.

Proiect al întregului sistem, de la Marea Nordului la Marea Neagră

Proiectele promovate în UE de România: sinergia Mării Negre, strategia Dunării. Mi se pare că strategia Dunării devine un proiect extrem de important în acest proces de accelerare a procesului de integrare a statelor în uniunea economică, fiscală şi politică.

Cred că modul cum noi am abordat lucrurile până acum şi cum am reuşit cu partenerii austrieci să-l introducem în priorităţile UE trebuie să primească o corecţie dintr-un motiv simplu. Rinul şi Dunărea pot deveni o coloană vertebrală economică a UE şi România trebuie să-şi asume propunerea că ceea ce s-a realizat în 1992, adică legarea Rinului de Dunăre, să devină nu numai o realitate fizică, ci şi economică.

În 1992, s-a deschis Rin - Main - Dunăre, trebuie să depăşim obstacolele politice şi acum când ne pregătim să implementăm strategia Dunării trebuie să trecem şi la negocierea unificării regulilor Rinului cu cele ale Dunării. Cele două comisii au si reguli de navigaţie şi pentru nave total diferite.
Dacă vom mai întârzia mult cu începrea negocierilor de unificare a regulilor, vom constata că am făcut o dezvoltare legată de Dunare care nu poate fi cuplată cu realităţile condiţiilor regulamentelor tehnice şi de securitate pe Rin.

Diplomaţia românească trebuie să deschidă acest subiect şi în 2013 să începem să vedem această coloană vertebrală de transport şi de dezvoltare economică ca pe un tot.

Avem cuplarea celor două mari fluvii făcută, totul e să declanşăm voinţa politică care să o pună în valoare şi să ne facă să vedem cum se va circula de la Constanţa la Rotterdam sau la Anvers peste 29 de ani.

Trebuie să începem să vorbim despre necesitatea ca cele două comisii să se aşeze la masa şi să avem un proiect al întregului sistem, de la Marea Nordului la Marea Neagră.