Preşedintele încearcă parlamentul cu nominalizările la SRI şi SIE

conducerile SRI şi SIE. Până ieri, se pare că preşedintele era decis să susţină numirea celor doi prim-adjuncţi, Florian Codlea (SRI) şi Silviu Predoiu (SIE), în funcţiile de directori ai

conducerile SRI şi SIE. Până ieri, se pare că preşedintele era decis să susţină numirea celor doi prim-adjuncţi, Florian Codlea (SRI) şi Silviu Predoiu (SIE), în funcţiile de directori ai acestor servicii. Numind la conducerea SRI şi SIE militari - şi nu politicieni, ca până acum - Băsescu urmăreşte să arate că are ca scop depolitizarea acestor structuri.
Potrivit unor apropiaţi ai lui Traian Băsescu, dacă parlamentul va respinge aceste propuneri, cei doi vor rămâne oricum, de facto, la comanda SRI şi SIE, întrucât, în calitate de prim-adjuncţi, asigură interimatul la conducere, după demisiile directorilor Radu Timofte (SRI) şi Gheorghe Fulga (SIE). şeful statului este decis să renunţe la condiţia ca noii directori ai serviciilor secrete să fie nominalizaţi abia după ce parlamentul va vota noile legi ale siguranţei naţionale. "Am informat CSAT că nu voi face nominalizarea directorilor SRI şi SIE până când nu vor fi adoptate în parlament legile siguranţei naţionale şi pusă în acord legea SRI şi SIE cu Constituţia şi cu pericolele reale", spunea Băsescu, la 24 iulie, după o şedinţă a CSAT. Preşedintele României a arătat, la acel moment, că există o contradicţie între prevederea din Constituţie privind numirea directorului SIE şi textul din legea de organizare a acestui serviciu.
Constituţia, aşa cum a fost ea modificată în 2003, prevede că parlamentul alege şefii serviciilor secrete, în timp ce Legea SIE, votată în 1998, dă acest drept CSAT. În 24 iulie, potrivit comunicatului Administraţiei Prezidenţiale, Băsescu a informat CSAT că nu-l poate numi pe şeful SIE din cauza acestei contradicţii.

"Am informat CSAT că nu voi face nominalizarea directorilor SRI şi SIE până când nu vor fi adoptate în parlament legile siguranţei naţionale"
Traian Băsescu
24 iulie 2006

Comentariu
Generali pentru servicii
Un element esenţial în exercitarea unui control democratic asupra serviciilor secrete este numirea, la conducerea lor, a unor persoane din afara sistemului. Dacă preşedintele Băsescu va propune ca SRI şi SIE să fie conduse de militari care provin din aceste servicii, va fi un regres major pentru funcţionarea sistemului democratic. Scandalul Hayssam şi recentele arestări ale unor ofiţeri superiori din SRI arătă cât de mult este nevoie de o reformă a SRI şi SIE. şi Codlea, şi Predoiu sunt însă legaţi de aceste servicii şi se poate presupune că nu vor lua măsuri dure, cum ar fi, de exemplu, reducerea numărului celor circa 10.000 de angajaţi ai SRI. MI 5, serviciul secret din Marea Britanie, are circa 2.000 de angajaţi şi îşi propune să ajungă la 3.000 în următorii ani, din cauza ameninţărilor teroriste. Problema lui Băsescu este că nu poate găsi civili în care să aibă încredere şi, în acelaşi timp, să fie acceptaţi de parlament. Preşedintele ar fi trebuit să ceară colegilor de partid - în perioada în care se aflau în opoziţie - să se instruiască pentru a prelua, când PD va ajunge la putere, controlul serviciilor secrete. În plus, faptul că preşedintele se lasă pe mâna serviciilor secrete va readuce în actualitate întrebarea: oare chiar nimeni nu a găsit dosarul lui Băsescu?