Presedintele Camerei Deputatilor incalca legea accesului la informatii publice

Presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, continua sa-l acopere pe deputatul care nu a primit aviz de securitate de la ORNISS intrucat a facut politie politica si are afaceri nedeclarate.

Presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, continua sa-l acopere pe deputatul care nu a primit aviz de securitate de la ORNISS intrucat a facut politie politica si are afaceri nedeclarate. Numele acestui parlamentar i-a fost comunicat lui Dorneanu in urma cu cateva zile, dar el nu a fost facut public. Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a emis, la inceputul lunii octombrie, o hotarare prin care a decis sa pastreze secret numele parlamentarilor care au primit deja aviz - pozitiv sau negativ - de la ORNISS, pana in momentul eliberarii acestor documente pentru toti deputatii care au cerut acces la informatiile clasificate. Hotararea Biroului Permanent - in baza careia Dorneanu decide sa pastreze secret numele celui depistat de ORNISS ca a facut politie politica - incalca insa legea accesului la informatia publica. Legea permite ziaristilor sa formuleze chiar si cereri verbale, la care sa li se raspunda in termen de 24 de ore, dar Dorneanu a ignorat astfel de solicitari, neoferind pur si simplu nici o explicatie. O cerere scrisa depusa de ziarul nostru la cabinetul sau la 29 octombrie si inregistrata cu numarul 604, in care i se cerea sa faca publice numele parlamentarilor avizati de ORNISS, a ramas si ea, deocamdata, fara raspuns.
ONG-urile si jurnalistii, singuri pe frontul luptei pentru informatii
Agentia pentru Strategii Guvernamentale se pregateste pentru colectarea datelor privind derularea Legii accesului la informatii. In decembrie se va finaliza cel de-al doilea raport de evaluare a aplicarii actului normativ care da dreptul oricarui cetatean sa ceara institutiilor publice informatii in legatura cu activitatea lor. Agentia lui Dancu a constatat ca rapoartele venite din teritoriu erau incomplete si sumar intocmite, asa ca s-a luat decizia standardizarii datelor adunate de acum inainte. Este foarte posibil ca anul ce se incheie sa arate o crestere a cererilor de acces la informatiile publice, dar si a numarului de cazuri in care s-a ajuns in justitie pentru obtinerea informatiilor dorite. Anul trecut, statistica arata ca s-au facut 335.000 cereri de informatii publice. Dintre acestea, s-a raspuns favorabil la 98%, dar au existat situatii in care s-a ajuns la reclamatii administrative pentru solutionarea cererii, sau chiar la procese in instanta. Numarul cazurilor in care s-a mers la judecatorie s-a ridicat la 394 si, in aproape o treime, institutiile publice au pierdut procesul, ceea ce inseamna ca nu au respectat dreptul la informatii al cetatenilor, ajungand sa fie obligate de instanta sa difuzeze informatiile. Viitorul raport va incerca sa fie ceva mai detaliat. Agentia pentru strategii guvernamentale a decis sa ceara amanunte si despre cazurile ajunse in instanta. Deocamdata se stie numai ca cei mai multi solicitanti de informatii sunt, in ordine, organizatiile neguvernamentale, jurnalistii si, abia pe locul trei, cetatenii obisnuiti. Aceasta prima constatare demonstreaza ca oamenii de rand, mai putin implicati in viata publica, sunt inca reticenti in a se adresa institutiilor publice pentru a solicita informatii despre activitatea acestora. De asemenea, este foarte probabil ca raportul va cuprinde si o evaluare a implicarii societatii civile in aplicarea legii, chiar daca uneori s-a ajuns la scandaluri generate de refuzul unor institutii de a se lasa radiografiate.
Autoritatile ignora pana si sentintele definitive
Asociatiile neguvernamentale s-au confruntat de nenumarate ori cu atitudinea ostila a reprezentantilor statului atunci cand au facut apel la legea liberului acces la informatiile publice. Pro Democratia deruleaza un program pentru a studia modul in care autoritatile pun in aplicare legea. Rezultatele vor fi publicate in decembrie, dar organizatia sustine ca, de multe ori, functionarii publici au descurajat cetatenii, punand conditii pentru a raspunde la solicitari. In afara prevederilor legale, cetatenii sunt frecvent interogati, cerandu-li-se sa spuna in ce scop vor informatiile respective. Asociatia a inregistrat si cazuri de refuz fara nici o explicatie la solicitarile unor cetateni. Apador-CH are o bogata experienta legata de Legea 544. Organizatia a cerut Parchetului General sa dezvaluie informatii despre legalitatea interceptarilor telefonice. A obtinut in instanta hotararea definitiva pentru ca Parchetul sa livreze aceasta informatie, si tot degeaba. Decizia judecatoreasca a fost blocata de SRI, care a invocat secretul in acest caz. Asociatia a declansat noi actiuni in instanta pe aceasta tema. Impreuna cu alte organizatii, Apador-CH s-a implicat in cazul Selimbar, unde consiliul local a luat o hotarare prin care costul copierii unei pagini de documente a fost stabilit la 100.000 de lei. S-a ajuns astfel ca unui cetatean sa i se ceara peste 20 de milioane de lei pentru difuzarea informatiilor solicitate. Asociatia se mai judeca si in alte cauze, cerand chiar despagubiri materiale, asa cum prevede legea. Fundatia pentru o Societate Deschisa a cerut informatii de la Secretariatul General al Guvernului si de la Ministerul Justitiei. Raspunsurile au venit mai greu decat stabileste legea, unele fiind incomplete. Organizatia nu a ajuns pana acum sa se planga instantei. Daca in cazul unor organizatii non-guvernamentale cunoscute care dispun de asistenta juridica profesionista, autoritatile publice nu aplica pur si simplu legea, fata de cetatenii fara posibilitati abuzurile nu pot fi ingradite. Legea liberului acces la informatiile publice ramane la cheremul autoritatilor, care raspund cand vor si cum vor.
Legea 44 da drepturi fiecarui cetatean
Liberul acces la informatiile de interes public este garantat de Legea 44 din 2001 pentru orice persoana. Legea obliga institutiile publice sa organizeze compartimente speciale de informare, care ofera informatii atat din oficiu, cat si la cerere. Cetatenii pot solicita informatiile pe care le considera de interes public, in scris sau oral. Pentru o cerere verbala, functionarul din cadrul compartimentelor de informare poate oferi informatiile pe loc sau, daca acestea nu sunt disponibile, persoana este indrumata sa formuleze cererea in scris. Informatiile solicitate verbal de mijloacele de informare in masa vor fi comunicate, de regula, imediat sau in cel mult 24 de ore. In cazul solicitarilor scrise, autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in termen de 10 zile sau in cel mult 30 de zile, daca informatia solicitata necesita un volum mai mare de documentare. Daca durata de identificare si difuzare a informatiei depaseste 10 zile, solicitantul trebuie instiintat in scris de acest fapt. Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor. Autoritatile si institutiile publice pot refuza difuzarea unei informatii doar daca solicitarea priveste informatii care intra sub regimul celor clasificate: date personale, date din domeniul militar, informatii economice care ar putea fi folosite pentru incalcarea principiului concurentei loiale. Legea prevede sanctiuni pentru cei care in mod nejustificat refuza sa ofere informatiile solicitate. Solicitantul poate cere sanctionarea administrativa a functionarului care refuza sa difuzeze informatiile cerute. Persoana in cauza se poate adresa si justitiei, cerand chiar despagubiri morale sau materiale. Decizia Curtii de Apel este definitiva si irevocabila.
Stabi in locuinte sociale
Nu mai putin de trei consilieri din sectorul 3 au primit repartitie intr-un bloc destinat, chiar de primaria acestui sector, cazurilor sociale, a spus, ieri, vicepresedintele PD Liviu Negoita. Potrivit lui Negoita, in acest bloc, situat pe strada von Humboldt, vor mai locui si un director adjunct de la acest sector, un membru al Corpului de Control al Primariei, precum si fata unui consilier PSD. Vicepresedintele PD a sustinut ca asemenea situatii sunt posibile intrucat nu exista criterii obiective la repartizarea locuintelor sociale. Acum doi ani, blocul a fost ocupat, cu forta, de familii de romi, care au fost evacuate ulterior, a amintit Negoita.
Parchetul, pe capul primarului liberal al Devei
Primarul liberal al Devei, Mircia Muntean, este din nou cercetat de Parchet, dar sustine ca este vorba de o "manevra politica" a adversarilor sai pesedisti, in frunte cu prefectul de Hunedoara, Aurelian Seraficeanu. Muntean sustine ca este cercetat pentru niste actiuni din perioada 1998-1999, unele dintre ele redeschise, desi Parchetul decisese anterior neinceperea urmaririi penale. "Este vorba despre licitatiile cu trei firme, in valoare de 1 miliard de lei, de o autorizatie pentru extinderea unei terase, valorand 400 de milioane, de punerea in posesie a unor terenuri, dintre care trei erau pentru revolutionari", ne-a declarat Muntean. El a afirmat ca s-a trezit joi, la birou, cu trei politisti de la Inspectoratul General al Politiei, care i-au prezentat o rezolutie semnata de un procuror bucurestean de la Sectia de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. "Documentul purta stampila unui procuror din Hunedoara. Cand am reclamat acest lucru, mi-au smuls hartia din mana si au rupt-o. Abia apoi a venit si procurorul si a facut un act cum trebuia", a mai spus Muntean. El afirma ca ancheta Parchetului se face la sesizarea unor fosti consilieri locali din Deva, actualmente consilieri judeteni ai PSD. "Este o manevra a prefectului, care si-a propus sa ma defaimeze inainte de sosirea presedintelui Iliescu in judet", declara primarul. Oficialitatile pesediste resping aceste afirmatii si il ameninta pe Muntean ca il vor da in judecata pentru calomnie.