Prefectul Clujului cere CNSAS despagubiri de 5 miliarde

Soporan spune ca dosarul sau de informator este "un fals grosolan"

Prefectul Clujului, Vasile Soporan, si-a facut public, ieri, dosarul de Securitate, ce contine documente care, daca sunt adevarate, confirma spusele presedintelui CNSAS, Gheorghe Onisoru, referitoare la persoana sa. Onisoru a declarat presei clujene ca Soporan ar avea un "dosar mic" ce confirma ca a facut parte dintr-o retea de elevi informatori, condusa de un rezident cu numele "Puiu". Dosarul contine o nota a capitanului de Securitate Ioan Butura, care propune "a se aproba inregistrarea in calitate de colaborator in mediul tineretului studios de la Liceul din Campia Turzii a numitului Soporan V. Filip", in scopul "cunoasterii unor aspecte negative ce se petrec (...)". Apoi, este vorba despre trei note de analiza, una din 5.V.1972 - "Colaboratorul a fost util in munca semnaland unele aspecte de incalcari ale disciplinei (...), manifesta preocupare in realizarea sarcinilor incredintate insa nu scrie, a fost predat in sarcina rezidentului "Puiu"". Alta din 14.VI.1973, spune ca "va fi mentinut", iar o nota din 15.IX.1978 arata - "Colaboratorul "Vasea" a sesizat ocazional unele aspecte negative privind probleme de bisnita si legaturi cu straini ce au fost exploatate pe linie de militie. Se pare ca intentioneaza sa plece din Campia Turzii. Daca va pleca vom inceta folosirea lui". Aici trebuie spus, insa, ca la data acestei note, Soporan era plecat din oras de cinci ani. Ultimul document este o nota de clasare din 1979, semnata tot de Butura, unde se propune incetarea colaborarii. Despre acest dosar, prefectul Clujului a afirmat ca este un "fals grosolan", argumentand, printre altele, ca o analiza grafologica sumara indica faptul ca notele de analiza sunt scrise toate deodata, nu in ani diferiti, prin comparatie cu prima nota olografa semnata de capitanul Butura. Totodata, Soporan cere public cercetarea arhivelor pentru a fi identificati Butura si rezidentul "Puiu" si analizata activitatea lor, precum si a tuturor ofiterilor de securitate. "Faptul ca s-a ajuns la intocmirea unui fals grosolan denota ca oricand, oricare dintre noi poate fi victima unui astfel de dosar. Daca ajungem sa credem cele scrise in dosarul meu inseamna ca si acum, in 2003, steagul Securitatii flutura in Romania", a declarat prefectul. El a depus la Curtea de Apel Cluj o plangere impotriva CNSAS si cere "obligarea paratului de a stabili cu acelasi efect mediatic faptul ca nu am colaborat cu Securitatea (sa publice in ziarele centrale si locale raspunsul nr. 1277/27.12.2000 al CNSAS, cu scuzele de rigoare", precum si 5 miliarde de lei despagubiri pentru "atingere adusa onoarei, demnitatii, reputatiei personale si a dreptului meu la imagine". Prefectul acuza CNSAS ca nu i-a respectat dreptul la citare, la audiere, la instiintare, la consultarea dosarului, prezumtia de nevinovatie si dreptul la imagine. Raspunsul nr. 1277, invocat de prefect, este o comunicare a CNSAS potrivit careia Soporan nu a desfasurat activitati de politie politica.