Praznic urias sub zidurile Putnei

Nouazeci de calugari si frati ai obstei monahale de la Putna, ajutati de maicute de la manastirile invecinate pregateau, ieri, bucatele pentru marele praznic al lui Stefan cel Mare. Dincolo de

Nouazeci de calugari si frati ai obstei monahale de la Putna, ajutati de maicute de la manastirile invecinate pregateau, ieri, bucatele pentru marele praznic al lui Stefan cel Mare. Dincolo de zidurile Putnei, zeci de maicute fie curatau cartofi si ceapa, fie "impleteau" mii de sarmalute cu urda invelite in foi de sfecla sau in vita de vie. Sub dealul pe care scrie Stefan cu pui de molid, voluntarii preparau tartine, puse apoi la rece intr-un "TIR frigorific", calugarii invarteau in ceaune uriase varza cu costita, iar vanatorii de munte supravegheau tocanita cu carne din cele doua bucatarii "pe roti", niste cazane in care fierbeau pe lemne cate 170 de portii. Mirosul imbietor de mancare a fost imprastiat peste intreaga manastire de cele doua elicoptere care supravegheau din aer buna desfasurare a popasului duhovnicesc. "Divanul" tarii, in frunte cu presedintele Ion Iliescu si premierul Adrian Nastase, alaturi de Intaistatatorii Bisericii Ortodoxe Romane, mii de oaspeti si pelerini din tara si diaspora erau asteptati, inca de ieri, in inima Bucovinei. La manastirea Putna, necropola domnitorului Stefan cel Mare, pregatirile erau in toi. Dupa Pranz, calugarii atarnau pe scena icoane uriase realizate in atelierele proprii. In cerdacul cocotat pe zidurile interioare ale lacasului, erau expuse, ca intr-o pinacoteca, zeci de tablouri ale unor asociatii culturale. De balustrada cerdacului atarnau ici si colo covoare tesute, iar balcoanele Staretiei si Casei Domnesti erau impodobite cu muscate de felurite culori. Probele de microfon se desfasurau in paralel cu scenariul explicat unui auditoriu restrans chiar de catre generalul (r) Mircea Chelaru, care spunea ca inaltii oaspeti vor intra - vineri - in incinta manastirii pe sub arcul Turnului Eminescu (locul unde poetul a innoptat la marea reuniune din 1871), vor pasi pe langa aleea garnisita cu trandafiri infloriti, vor poposi la statuia marelui poet si apoi vor urca pe scena, printre icoane. In biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ucenicii maturau de zor zidurile pridvorului si spalau ferestrele, iar parintii vindeau manunchiuri de lumanari si completau cu iuteala pomelnice pentru vii si adormiti. Pelerinii se inchinau, faceau poze cu catapeteasma recent restaurata de fratii Mihail si Gabriel Morosan sau admirau ultimele odoare sfinte aduse "de la rusi", comandate de Staretie la Moscova. Unii pelerini isi ocupasera deja locuri in strana, unde aveau sa doarma pana vineri, la marea slujba. Pe lespedea voievodului Stefan cel Mare a fost asezata o jerba cu trandafiri, iar locul de veci era impodobit cu icoane intruchipandu-l pe domnitor si vase cu sumedenie de garoafe si crizanteme. "De peste 500 de ani sub Acoperamantul Maicii Domnului, Putna s-a pregatit pentru a intampina marele praznic al neamului din 2 iulie", scria langa gropnita voievodului, anunt citit cu atentie de jandarmii iesiti din posturi, veniti sa se inchine la icoane si sa aprinda lumanari. Unii din cei 370 de pelerini din Ucraina cumparau lumanari sau icoane sfintite cu dolari si ruble, bodoganind organizatorii ca nu au amplasat in vecinatatea manastirii... o casa de schimb valutar. In timp ce credinciosii aprindeau lumanari mai mult pentru vii, barbati in salopeta trebaluiau in muzeu (cel mai bogat muzeu manastiresc din tara), asurzind oaspetii cu zgomotul produs de masinile de taiat metal. Ei pregateau vitrina unde va fi expusa copia dupa sabia lui Stefan cel Mare, primita de la premierul turc si adusa la Putna de premierul Adrian Nastase, obiect ce va fi expus langa o alta copie a aceleiasi sabii, "primita recent din Spania", dupa cum ne-a spus unul din ghizii manastirii, parintele Teofan. Lunetistii pazeau de pe dealurile invecinate, jandarmii aveau si misiunea de a construi tarcuri din grilaje metalice, pelerinii obositi stateau tolaniti pe iarba in preajma bisericii si Casei Domnesti, persoane varstnice invesmantate in straie monahale se inghesuiau la intrarea in manastire facand colecte pentru diverse locasuri de cult, iar comerciantii, in asteptarea puhoiului de lume, faceau destul de des monetarul.