În Parlament au fost audiaţi, ieri, şefii serviciilor secrete şi ministrul Apărării. Apropierea campaniei electorale intensifică suspiciunile şi multiplică scenariile lansate de principalii actori politici, şi nu numai, privind folosirea serviciilor secrete ca armă politică.
Scandalurile privind apariţia interceptărilor ilegale din comisia Udrea, implicarea fratelui preşedintelui în afaceri cu armament şi ameninţările lui Marian Vanghelie privind folosirea arhivei ”Doi ş’un sfert” împotriva şefului statului, au fost disecate ieri de parlamentari, fără a ajunge însă la nicio concluzie.Toate scenariile care au zguduit, în ciuda lipsei dovezilor, scena politică, au rămas suspendate în confruntarea preelectorală, marcată şi de lupta pentru portofoliul Internelor şi pentru informaţiile deţinute de serviciile secrete. “Intensificarea retoricii politice” în ceea ce priveşte activitatea serviciilor a fost reclamată ieri şi de George Maior, directorul SRI, chemat la raport la Parlament.
“Se foloseşte un discurs mult prea agresiv faţă de ceea ce înseamnă un serviciu de informaţii într-o ţară membră NATO”, a declarat Maior, chestionat în legătură cu afirmaţiile lui Marian Vanghelie, care a spus că are informaţii despre Mircea Băsescu de la SRI, şi nu de la “Doi ş’un sfert”. „Nu există scurgeri de informaţii către mediul politic“, a asigurat Maior.
La rândul său, prezent la audierile din comisiile de parlamentare, ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, a declarat că ministerul său nu este implicat în aşa-zisul “caz Băbeni”, lansat de ziaristul Sorin Roşca Stănescu şi care-l are în prim-plan pe Mircea Băsescu. Audierile în acest caz vor continua însă cu reprezentanţii Ministerului Economiei şi ai Ministerului de Interne, lăsând deschisă portiţa unor noi intervenţii electorale.
Alt caz anchetat de parlamentari a fost posibila implicare a SRI, STS şi SPP în înregistrări ilegale, folosite în lupta politică. La finalul audierilor din comisia SRI, Marcel Opriş, şeful STS, a declarat că “speculaţiile” privind implicarea serviciului în interceptările din Parlament nu au niciun fel de suport. Şi Lucian Pahonţu. directorul SPP, a negat, după audierile din comisii, acuzaţiile de poliţie politică aduse de Viorel Hrebenciuc, susţinând că ofiţerii SPP nu îi urmăresc pe liderii PSD din teritoriu şi că instituţia nu a primit nicio sesizare.
Planul strategic alsocial-democraţilor
PSD vrea să modifice Legile de funcţionare ale SPP şi STS pentru ca şefii acestora să fie numiţi de Parlament, nu de preşedinte, după cum a declarat Viorel Hrebenciuc. Acesta a a acuzat cele două servicii că fac poliţie politică, urmărind lideri social-democraţi la comanda lui Traian Băsescu.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza