Politicienii români fug de munca grea de la Bruxelles

Candidaturile pentru Legislativul comunitar sunt încă incerte, iar raportul eforturi-avantaje este dezechilibrat. Mai mult, chiulangii sunt sancţionaţi financiar la Parlamentul European

Candidaturile pentru Legislativul comunitar sunt încă incerte, iar raportul eforturi-avantaje este dezechilibrat. Mai mult, chiulangii sunt sancţionaţi financiar la Parlamentul European

Muncă multă, influenţă redusă în politica naţională şi bani puţini, în comparaţie cu sumele ce pot fi dobândite activând în mediile decizionale de la Bucureşti. Cam acestea sunt calculele pe care şi le-ar putea face politicienii români cu oareşce notorietate atunci când li se propune să candideze la euroalegerile din noiembrie.

Scrutinul pentru desemnarea celor 35 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, programat la sfârşitul lunii noiembrie, este departe de a mobiliza partidele din primul eşalon politic. Cu excepţia conservatorilor, liberal-democraţilor lui Theodor Stolojan şi a penegiştilor lui Gigi Becali, formaţiunile politice nu şi-au definitivat listele pentru europarlamentare. Acestea şi-au propus ca în septembrie să încheie procedura, însă întâmpină dificultăţi în desemnarea persoanelor care vor deschide listele.

Volumul de muncă mare din comisiile şi plenul Legislativului comunitar, deplasările frecvente pe ruta Bruxelles - Strasbourg - Bucureşti, mandatul scurt, de aproximativ un an şi jumătate, dar şi indemnizaţiile relativ mici sunt motive serioase pentru "greii" politicii româneşti de a evita "izolarea". În plus, cei care au de gând să chiulească pierd bani, absenţele fiind sancţionate pecuniar la Strasbourg şi Bruxelles, spre deosebire de Bucureşti.

Deocamdată, eurodeputaţii noştri sunt privilegiaţi din punct de vedere financiar, întrucât încasează şi indemnizaţia de parlamentari români. Acest lucru nu va mai fi posibil după desfăşurarea euroalegerilor din noiembrie. Cei care îşi vor adjudeca mandatele în cauză nu vor avea calitatea de senatori sau deputaţi la Bucureşti.

Politicienii pragmatici au înţeles demult că este mai profitabil să rămâi acasă. Aici nu te speteşti cu munca, poţi face lobby - neoficial, bineînţeles - pentru legi care îţi dezvoltă afacerile şi mai poţi avea şi influenţă în teritoriu. Pe de altă parte, nu de puţine ori se invocă şi faptul că la Bruxelles "te uită lumea", în sensul că este dificil să păstrezi legătura cu propriul electorat.

Tinerii, ţinta liberalilor

Liberalii se declară pregătiţi să intre în campania electorală pentru Parlamentul European, chiar dacă ar putea avea de trecut "hopul" moţiunii de cenzură a PSD. Deşi nu au pus la punct lista de candidaţi, pare sigur faptul că fostul ministru de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, va fi în fruntea acesteia. PNL are ca obiectiv obţinerea a 20% din voturi, procent ce i-ar asigura în jur de şapte mandate. Ungureanu vrea ca în campanie să se axeze pe problematica instituţiilor europene, şi nu pe disputele politicianiste, publicul ţintit fiind tinerii.

Democraţii nu au finalizat nici ei lista, dar au 65 de potenţiali candidaţi, dintre care vor trebui să aleagă 45 şi să le stabilească ordinea. În lipsa unui răspuns pozitiv din partea Ancăi Boagiu, democraţii îl au în vedere ca soluţie pentru deschiderea listei pe Sorin Frunzăverde. PD vizează 15 mandate de europarlamentar.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, la rândul său, că lista care va conţine numele europarlamentarilor social-democraţi va fi definitivată luni. Printre numele vehiculate pentru a deschide lista PSD sunt cele ale lui Vasile Puşcaş şi Cristian Diaconescu.

Cine lucrează pentru eurodeputaţi

Fiecare eurodeputat are cabinetul său în cadrul Parlamentului European. Echipa care lucrează pentru el este selectată după criteriile UE în materie, condiţiile de angajare fiind stricte. Astfel, fără cunoaşterea a două limbi de circulaţie internaţională şi buna însuşire a practicilor europene nu poţi aspira la un asemenea post.

Avantaje

Parlamentul European le acoperă eurodeputaţilor diurna şi indemnizaţia pentru transport

ziua de sesiune parlamentară este plătită cu aproximativ 250 de euro

un raportor special poate primi chiar şi 500 de euro pe zi

diurna unui europarlamentar ajunge la câteva sute de euro pe zi

o sumă de bani, variabilă în funcţie de destinaţie, pentru deplasări

3.700 de euro pe lună, pentru logistică şi secretariat

Dezavantaje

salariile europarlamentarilor nu sunt plătite din fonduri comunitare, ci de statele din care aceştia provin, fapt ce face ca indemnizaţiile să varieze între 800 şi 12.000 de euro

vizibilitatea în plan intern este scăzută, existând riscul ca electoratul şi chiar propriii colegi "să-i uite" pe eurodeputaţi

ziua de lucru începe la ora 8.00 şi se termină, deseori, târziu în noapte

pentru a face lobby în favoarea României trebuie să cunoşti foarte bine cel puţin limba engleză şi procedurile din Legislativul comunitar