Patru favoriţi pentru Bruxelles

Europene este necesar votul Consiliului care, de la 1 ianuarie 2007, este condus de Germania, iar în final este necesar votul Parlamentului European, condus din 16 ianuarie de germanul Hans Geert

Europene este necesar votul Consiliului care, de la 1 ianuarie 2007, este condus de Germania, iar în final este necesar votul Parlamentului European, condus din 16 ianuarie de germanul Hans Geert Poettering. După votul Parlamentului mai trebuie un acord formal al Consiliului. Din acest punct de vedere, topul se schimbă rapid, deoarece Anca Boagiu şi Răzvan Ungureanu au cele mai bune relaţii cu creştin-democraţii germani. Urmează Petre Roman şi, pe ultimul loc, Monica Macovei. Portofoliul care ar putea reveni României este imigraţia şi controlul la frontierele externe. Deoarece va trebui "rupt" din portofoliul considerat mult prea mare al comisarului Frattini, intervine al doilea criteriu neoficial în numirea noului comisar european din partea României, şi anume opinia domnului Frattini. Toată lumea, la Bruxelles, va ţine cont de această opinie, deoarece noul comisar român va trebui să lucreze îndeaproape cu vicepreşedintele Frattini care rămâne cu Justiţia, Libertatea şi alte aspecte ale Securităţii UE. Statele europene vor dori un candidat român care să aibă relaţii bune în tot spaţiul estic şi în fostele republici sovietice. Iar aici se detaşează cert Mihai Răzvan Ungureanu, care a lucrat deja ca emisarregional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi de coordonator adjunct al Iniţiativei de Cooperare Est-Europeană. Dintre toate numele vehiculate în presa română, Răzvan Ungureanu, Petre Roman, Monica Macovei şi Anca Boagiu au, în această ordine, imagini foarte bune la Bruxelles şi în cancelariile occidentale.

Anca Boagiu se bucură de influenţa PD şi a popularilor europeni, cel mai mare grup în PE. Nu există niciun caz de corupţie mediatizat la Bruxelles care să-i afecteze şansele. Cu susţinerea Germaniei în Consiliu şi a popularilor în toate comisiile PE, ar putea trece uşor de audieri, obţinând voturile necesare. Punctul ei slab: lipsa imaginii ca şi comunicator european pe teme de politică externă europeană, cum ar fi relaţiile cu SUA, cu fostul spaţiu sovietic, relaţiile cu Turcia.

Monica Macovei pare să iasă din cursa de comisar nu numai pentru că mulţi îşi doresc s-o păstreze în România să facă reformă, dar şi pentru că echipa sa a fost construită cu multe eforturi, insistenţe şi chiar scrisori de la Bruxelles. În plus, din punct de vedere profesional, Monica Macovei ar fi opţiunea numărul 1 pentru postul de judecător care revine României la Curtea Europeană de Justiţie.

Petre Roman, care are relaţii de prietenie cu majoritatea prim-miniştrilor şi preşedinţilor statelor UE, ar trece de votul Consiliului de Miniştri şi de audierile din parlament fără probleme. Este un foarte bun comunicator pe teme europene. Punctul lui forte în UE este exact ceea ce constituie punctul lui slab în România. Europa îl simpatizează pe Roman, ca şi pe toţi ceilalţi foşti premieri din ţările Europei Centrale şi de Est, care au avut curajul să facă reforme dureroase, cu preţul pierderii alegerilor şi a popularităţii. Punctul slab este lipsa de susţinere, până în acest moment, a Alianţei.

Răzvan Ungureanu câştigă puncte, fiind considerat în cancelariile europene un bun ministru de externe. În plus nu are imagine de corupt, este tânăr, vorbeşte fluent mai multe limbi străine, este un bun comunicator. Ungureanu nu este implicat în politica internă românească prea mult, astfel încât să încurce Comisia şi a lucrat direct cu creştin-democraţii germani şi austrieci. Punctele slabe: este, uneori, catalogat drept încăpăţânat şi nu este foarte agreat de premierul Tăriceanu.