Ce aduce României noul preşedinte al Moldovei?

Preşedintele Nicolae Timofti al Republicii Moldova a fost ales, vineri, de ParlamentuL Moldovei, cu 62 de voturi din 101. Nicolae Timofti a fost candidatul „Alianţei pentru Integrare Europeană", alianţă care a dorit să fie o alternativă la Partidul Comunist, susţinut de Voronin. Sociologul Dan Dungaciu şi preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe a Camerei Deputaţilor, Atilla Korodi, au fost de acord să explice, pentru „Adevă

Ce este Alianţa pentru Integrare Europeană?

Alianţa, formată din Partidul Liberal Democrat din Moldova(PLDM), Partidul Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa „Moldova Noastră", a fost înfiinţată după alegerile anticipate din 2009 cu scopul de a prelua guvernarea ţării, din mâinile grupării lui Voronin.

Vladimin Voronin a fost preşedinte al Republicii Moldova din 2001 până în 2009, la expirarea celui de-al doilea mandat, câştigat la alegerile din aprilie 2005. Protocolul Alianţei a fost semnat şi de Vlad Filat, prim ministru din 2009 şi preşedinte al PLDM, şi de Mihai Ghimpu, care a asigurat şi interimatul prezidenţial în Moldova din partea Partidului Liberal.

La alegerile anticipate din 2009, Partidul Comunist a obţinut 48 de fotolii, în timp ce Opoziţia a primit 53 de locuri în Parlament. Sunt necesare 52 de voturi pentru a alege primul ministru şi 61 pentru a alege preşedintele. Până la Timofti, în Moldova a existat un preşedinte interimar, întrucât niciun candidat nu a reuşit să întrunească necesarul de voturi.

Cine este Nicolae Timfoti?

Nicolae Timofti a fost, pe rând, judecător la Chişinău, judecător la Judecătoria Supremă, vicepreşedinte al Judecătoriei Supreme, preşedinte al Colegiului Penal şi preşedintele Curţii de Apel. S-a remarcat, în politică, printr-un discurs pro-european.

„Parlamentul trebuie să aleagă calea pe care se va dezvolta Republica Moldova. Alegerea președintelui este o problemă a tuturor. Calea Moldovei este integrarea europeană. Procesul de integrare nu poate fi contrapus altor procese politice. Este unul complex și ireversibil", a declarat Timfoti, vineri, în Parlament, înainte de votul pentru învestire.

Ce înseamană Timfoti pentru Moldova?

În opinia sociologului Dan Dungaciu (foto), alegerea lui Nicolae Timofti în fruntea Moldovei marchează o schimbare de statut a republicii, în sensul în care toate instituţiile sunt valide. 

În viziunea lui Dungaciu, alegerea unui preşedinte cu orientare către vest înseamnă şi o degradare a Partidului Comunist.

„Urmează un proces de degradare lentă, dar sigură a Partidului Comuniştilor, care, în Parlament, cred că vor suferi un proces de dezintegrare. Comuniştii vor constata acum că nu vor vrea să stea în Opoziţie pentru cel puţin trei ani şi vor trece, mulţi dintre ei, la grupul lui Dodon care va dori să devină alternativa pentru viitoarele alegeri, alternativă la Partidul Comunist", a declarat Dungaciu.

O politică pentru Europa

Şi preşedintele Comisiei de Relaţii Externe a Camerei Deputaţilor, Atilla Korodi (foto), este de părere că Nicolae Timfoti este garantul funcţionării instituţiilor moldoveneşti, la capacitate maximă, în sensul integrării europene. Pe lângă acesta, deputatul este convins că problemele bilaterale dintre Moldova şi România vor fi mult mai uşor de abordat, graţie noului preşedinte orientat către Vest.

„Pot spune că Moldova are în faţă o perioadă dificilă, în capacitate maximă, dar ideea de a avea toate instituţiile în capacitate maximă de acţiune înseamnă că şansele de a adopta o politică orientată către Europa sunt destul de mari, însă nu trebuie să ne aşteptăm la modificări radicale de la o zi la alta. Cert este că, acum, instituţia prezidenţială are capacitatea maximă de acţiune", a explicat Atilla Korodi.

Sociologul Dan Dungaciu consideră, însă, că Moldova are deja o politică orientată către Europa.

„Numele alianţei - Alianţa pentru Integrare Europeană - trimite la programul politic care va fi asumat de către preşedinte. Această orientare va reuşi să convingă în momentul în care proiectul de reforme va fi demarat şi implementat. Până în prezent, am auzit mai mult declaraţii de la Chişinău", a declarat Dungaciu.

Vrea Moldova unire cu România?

Atât Atilla Korodi, cât şi sociologul Dan Dungaciu, s-au arătat precauţi în a face pronosticuri în legătură cu o posibilă unire. Amândoi au fost, însă, de acord că relaţiile bilaterale dintre România şi Republica Moldova se vor îmbunătăţi considerabil.

„Nu excludem un parteneriat cu România, dar între relaţiile îngheţate pe care le avea cu Voronin şi o unire rămâne o paletă foarte largă de oportunităţi.

Relaţia Moldovei cu România nu trebuie să o discutăm strict în sensul unirii, ci în sensul unei relaţii eficiente între două state româneşti care îşi construiesc împreună viitorul european. În acest sens trebuie discutatată problema Moldovei.

Nu e vorba de unionism propriu zis, e vorba de o relaţie de parteneriat care să aducă Republica Moldova mai aproape de Europa. Dacă la un moment dat unirea va fi calea cea mai eficace ca acest lucru să se întâmple, atunci unirea se va produce", a explicat Dungaciu.

Deputatul Atilla Korodi consideră, însă, că problema unificării dacă este pusă acum, ridică foarte multe probleme pentru Moldova, pentru că nu există forţe politice majoritare acolo care să fie orientate către o unire între România şi Moldova.

„Cred că dacă punem în discuţie tema unirii Moldovei cu România, mai degrabă creăm o problemă Moldovei. Sunt, desigur, forţe politice care îşi asumă acest scop, dar, în general, majoritatea din Moldova nu este orientată către o unire între România şi Moldova.

Din cauza aceasta, este greşită abordarea unificării. Moldova trebuie ajutată să meargă pe calea europeană. UE ne va ajuta într-un mod foarte pragmatic şi foarte eficient de apropiere a celor două naţiuni", a explicat deputatul.