Panem et circenses

Sondajele şi barometrele de opinie realizate în România se întrec în paradoxuri. Unul dintre acestea este faptul că jumătate din populaţie percepe ca fiind greşită direcţia în care se

Sondajele şi barometrele de opinie realizate în România se întrec în paradoxuri. Unul dintre acestea este faptul că jumătate din populaţie percepe ca fiind greşită direcţia în care se îndreaptă ţara, dar tot cam atâta îşi menţine opţiunile de vot şi încrederea faţă de putere indiferent ce culoare politică ar avea. De asemenea, majoritatea românilor nu vede nicio diferenţă între actualul guvern şi cel anterior, însă ar vota tot cu partidele aflate în fruntea bucatelor. Se ştie că, în democraţiile "rodate", promisiunile din campaniile electorale devin literă de lege pentru câştigătorii scrutinului, care se arată perfect conştienţi de consecinţele nerespectării acestora. La noi, în schimb, alegătorii îşi asumă "a priori" lipsa de sinceritate a celor pe care îi votează, întrucât niciun partid ajuns în sfera decizională, în ultimul deceniu şi jumătate, nu s-a achitat de promisiunile făcute. Cam toate formaţiunile politice şi liderii lor au mizat pe jocuri de imagine, convinşi fiind că vor recupera handicapul de credibilitate cu care s-au trezit după patru ani de guvernare. Ei au mizat, şi mizează încă, pe lipsa de eficienţă a predecesorilor, comparabilă cu a lor. Oamenii nu i-ar mai vota, dar nu au alternativă. La urne, diferenţa în favoarea unora sau a altora o face charisma vreunui lider, aşa-zisa mită electorală cu mititei şi bere, precum şi virulenţa atacurilor asupra adversarilor politici. Astfel se explică şi procentul din ce în ce mai mare al nehotărâţilor în privinţa opţiunilor politice aproximativ 25 la sută. Metoda antică de potolire a maselor, "panem et circenses" (cu pâine şi circ), nu pare a mai fi vialbilă din 2008 încolo.