PSD înghite cu greu formula Ponta

Radu Mazăre a contestat numirea lui Ioan Rus la Interne. Lista dezamăgiţilor este completată de Liviu Dragnea şi Viorel Hrebenciuc.

Comitetul Executiv al PSD a aprobat, ieri, lista Guvernului Ponta, dar o parte dintre „greii" partidului  PSD sunt nemulţumiţi de alegerile preşedintelui partidului. Cel mai tranşant mesaj a venit de la liderul PSD Constanţa, Radu Mazăre.

„Discutăm despre Rus care e ministru de Interne şi care nu cred că era îndreptăţit să ocupe o funcţie ministeriabilă în Guvern. Eu cred că trebuie puşi oameni care au confirmat că au făcut ceva. Pe Rus, din păcate, în ultimii ani nu l-am văzut, tocmai de asta nu nu l-am văzut, că nu a confirmat", a comentat Mazăre, înaintea şedinţei conducerii PSD care urma să valideze lista Guvernului.

El a adăugat că Ponta şi l-a asumat pe Rus „la pachet" cu ceilalţi miniştri de pe listă, ca pe o „dambla" personală. „Şi l-a asumat premierul la pachet, a spus: «E al meu, e damblaua mea». Poţi să accepţi un om ca dambla a unui prim-ministru. Dambla în ghilimele, probabil că are alte resorturi care l-au determinat. O îl acceptăm, ce să facem... O să votez Guvernul", a mai spus Mazăre.

Ioan Rus a recunoscut că în şedinţa Comitetului Executiv au fost exprimate nemulţumiri legate de activitatea sa în partid, el precizând că Radu Mazăre a avut dreptate când i-a reproşat că a fost cam leneş în formaţiune în ultima vreme.

Existenţa tensiunilor a fost confirmată şi de preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase. Acesta a explicat că Rus nu este contestat „ca ministru", ci pentru modul cum a acţionat la Congresul PSD din 2005, când l-a susţinut decisiv la preşedinţia partidului pe Mircea Geoană, în detrimentul lui Ion Iliescu.

Substratul criticilor   

Potrivit unor surse din partid, supărarea lui Radu Mazăre a pornit de la faptul că nu a reuşit să obţină controlul Ministerului Mediului, extrem de important pentru acordarea avizelor de mediu. Radu Mazăre l-a propus, iniţial, pe fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, pentru acest portofoliu, dar Ponta l-a refuzat, pe motiv că nu are experienţa solicitată. În aceste condiţii, Mazăre a avansat numele lui Nicolae Nemirschi, care a mai condus Ministerul Mediului în Guvernul PDL-PSD. Ponta a notat propunerea, dar, în cele din urmă, a nominalizat-o pentru portofoliu pe Rovana Plumb.

Alţi doi perdanţi ai negocierilor au fost secretarul general Liviu Dragnea şi deputatul Viorel Hrebenciuc. Cei doi s-au duelat, prin interpuşi, pentru controlul Ministerului Dezvoltării, instituţie care are un buget impresionant. Modelul brevetat de Elena Udrea, titularul portofoliului în Guvernul Boc, a dovedit că politicianul care controlează acest minister are un cuvânt greu de spus în propriul partid.

În aceste condiţii, Liviu Dragnea l-a sprijinit pe trezorierul PSD, Mircea Drăghici, iar Viorel Hrebenciuc pe vicepreşedintele Valeriu Zgonea. Influenţa lui Dragnea a părut să încline balanţa în favoarea lui Drăghici. Acesta avea însă o problemă, fiind implicat într-un dosar în care este cercetat preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu.  Până la urmă, ministerul a revenit liberalilor, fiind încredinţat unui om de încredere al lui Crin Antonescu, Eduard Helvig, secretarul general al PNL.

"Pe Rus şi l-a asumat premierul la pachet, a spus: «E al meu, e damblaua mea». Poţi să accepţi un om ca dambla a unui prim-ministru. Dambla în ghilimele, probabil că are alte resorturi care l-au determinat.''
Radu Mazăre preşedinte PSD Constanţa

Relu Fenechiu, numărul doi în PNL

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat, ieri, că vicepreşedintele Relu Fenechiu a fost învestit de forurile de conducere în funcţia de prim-locţiitor al preşedintelui.

Liderul PNL a mai spus că Relu Fenechiu va coordona împreună cu preşedintele PNL şi partenerii din PSD, respectiv Liviu Dragnea şi un reprezentant al PC, activitatea USL. „Nu vrem să amestecăm activitatea guvernamentală cu activitatea de partid", a mai declarat Antonescu, precizând că Victor Ponta rămâne preşedinte PSD şi copreşedinte al USL, dar conducerea uzuală va fi asigurată de el, de Relu Fenechiu, Liviu Dragnea, şi, după caz, împreună cu liderii grupurilor parlamentare.

Calitatea de prim-locţiitor al preşedintelui a fost deţinută până ieri de vicepreşedintele PNL Mihai Voicu. Acesta va deveni vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi va coordona şi activitatea parlamentară a partidului.

Liderul PNL a anunţat şi schimbarea de la nivelul staff-ului de campanie al PNL, unde Eduard Hellvig, secretar general al partidului, care a fost nominalizat ministru al Dezvoltării regionale, renunţă la minisunea de a coordona campania PNL. Antonescu a spus că această misiune va fi încredinţată deputatului Dan Motreanu, modificarea fiind votată în unanimitate de forurile de conducere.

Paşii procedurali

Potrivit Constituţiei, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Candidaţii pentru posturile de miniştri vor fi audiaţi în comisiile de resort care emit un aviz consultativ, în funcţie de prestaţia miniştrilor. Decizia finală aparţine plenului Parlamentului.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Victor Ponta a explicat că speră ca noul Guvern să fie votat de Parlament pe 7 mai. După votul din Parlament, primul ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.

„Acum, între noi, pesediştii"

Ponta şi Oprea, din nou prieteni   Foto: mediafax

Victor Ponta a obţinut, ieri, semnătura lui Gabriel Oprea pe un protocol prin care UNPR susţine noul Guvern. Ponta a participat la întâlnire fără vicepreşedintele liberal, Mihai Voicu, care îl însoţise la întâlnirea anterioară cu grupul minorităţilor.

„Mişu, la revedere, ne vedem după-amiază la USL. Acum, între noi, pesediştii", i-a spus Ponta lui Mihai Voicu, ieşind de la discuţiile cu grupul minorităţilor.

Liberalii au manifestat, de la început rezerve faţă de colaborarea cu UNPR, dar nu s-au putut opune deschis dorinţei lui Victor Ponta de a-şi asigura o majoritate confortabilă în Parlament.

Înţelegerea semnată ieri de Ponta şi Oprea prevede votul UNPR pentru învestirea Guvernului şi colaborarea grupurile parlamentare ale PSD şi UNPR.

Celelalte puncte ale protocolului prevăd instituirea taxei de solidaritate pe averile foarte mari, în actuala sesiune legislativă, adoptarea legii electorale cu vot uninominal pur şi asigurarea unei majorităţi confortabile la măsurile Guvernului Ponta privind creşterea salariilor, a pensiilor şi ridicarea nivelului de trai.

Calculele lui Ponta

Premierul desemnat Victor Ponta a mai adăugat că, în condiţiile în care grupul minorităţilor şi UNPR vor fi de acord să-i acorde sprijin parlamentar pentru Executivul pe care l-a format, USL va avea o majoritate de 43 de parlamentari.

„În acest moment, USL are 229 de parlamentari. Plus 17 de la minorităţi, plus 27 de la UNPR, e o majoritate de 43 de parlamentari, ceea ce în mod sigur e o majoritate de dorit. 43 de parlamentari e deja o majoritate, nu ştiu dacă confortabilă, dar e stabilă", a spus Ponta.

Liderii celor două partide au îngropat securea războiului după ce în trecut s-au acuzat în repetate rânduri. Victor Ponta declara că UNPR este un exemplu de traseism politic. În schimb, fostul ministru al Apărării îi solicita liderului PSD „să-şi măsoare mai bine cuvintele şi să ţină minte că bunul-simţ şi adevărul nu fac rău nimănui".