PSD şi PNL şi-au dat mâna peste ţară

Cele două partide îşi impun voinţa în comisia care trasează harta colegiilor electorale La alegerile din noiembrie, românii vor vota, în premieră, în sistem uninominal. Decuparea

Cele două partide îşi impun voinţa în comisia care trasează harta colegiilor electorale

La alegerile din noiembrie, românii vor vota, în premieră, în sistem uninominal. Decuparea celor 469 de colegii a început în comisia pentru codul electoral.

Deşi termenul-limită pentru delimitarea colegiilor uninominale este 19 iulie, Comisia de Cod electoral a reuşit, până ieri, să voteze "decupajele" doar pentru 10 judeţe: Cluj, Bistriţa, Giurgiu, Caraş Severin, Gorj, Iaşi, Ilfov, Olt, Teleorman şi Tulcea.

Procesul a fost îngreunat de interesele politice ale partidelor din comisie. S-au înfruntat două tendinţe, la masa negocierilor PDL şi PNL venind cu propriile hărţi electorale.

Împărţirea judeţelor în colegii uninominale s-a făcut după două criterii: geografic şi politic. Conform legii, fiecare colegiu pentru Camera Deputaţilor trebuie să acopere o zonă cu 70.000 de locuitori, respectiv 160.000 pentru Senat. Autorii de hărţi electorale au încercat delimitarea de zone compacte, care să asocieze localităţi învecinate, legate istoric.

Spre exemplu, un judeţ ca Bistriţa-Năsăud care are 311.657 de locuitori a fost împărţit - în varianta PDL - în 4 colegii pentru Camera Deputaţilor, fiecare colegiu cuprinzând în medie 20 de localităţi.

Fiecare colegiu conţine 50 de secţii de votare. Oraşul Bistriţa, după acest decupaj, constituie Colegiul 1, cu 81.259 de locuitori. Colegiul 2 este constituit în jurul oraşelor Năsăud şi Sângeorz - Băi, iar cel de-al treilea în jurul oraşului Beclean. Colegiul 4 din Bistriţa-Năsăud este format doar din localităţi rurale. Colegiile pentru Senat rezultă prin comasarea a două colegii pentru Cameră, 1 şi 3, 2 şi 4.

Numărul de primari, criteriu de decupare

Un alt criteriu care a contat la decuparea colegiilor a fost numărul de primari aleşi, care măreşte reprezentarea politică a unei zone şi implicit şansele de alegere în colegiul respectiv.

Deputaţii PDL Valentin Iliescu şi Ioan Oltean s-au plâns amândoi că nu au reuşit să negocieze în teritoriu cu celelalte partide şi au acuzat o înţelegere politică între PSD şi PNL pentru o anumită variantă de decupaj. Lipsa de cooperare în comisie a alimentat două teze: fie că guvernul ar fi interesat în rezolvarea noii hărţi electorale pe cont propriu, prin hotărâre de guvern, după 19 iulie, fie că s-ar dori revenirea la votul pe listă.

PDL acuză PSD şi PNL de cârdăşie politică

Bistriţa şi Giurgiu sunt două judeţe pentru care PDL a venit cu propriile decupaje, unul realizat de Valentin Iliescu, celălalt de Ioan Oltean. Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean, care ar dori să candideze pentru Cameră în Colegiul 1 Bistriţa, a spus că a vrut să îşi negocieze varianta de decupaj în judeţ, dar nici PSD şi nici PNL nu au fost interesate.

Valentin Iliescu a venit şi el cu un decupaj propriu pentru judeţul Giurgiu, împărţit în patru colegii de Cameră şi două pentru Senat. Nicio variantă PDL nu a trecut ieri de votul Comisiei.

Comisia a adoptat variantele PNL pentru toate cele 10 judeţe, prin voturile PSD, al grupului minorităţilor, al PC şi al PRM.

Alexandru Radu: "Avem nevoie de o instituţie autonomă"

Partidul sau coaliţia de partide aflată la guvernare şi în sarcina căreia cade trasarea colegiilor uninominale este avantajată în perspectiva următorului scrutin, spune politologul Alexandru Radu. El a arătat că, în mod normal, colegiile ar trebui conturate de către o instituţie autonomă politic, aşa cum se întâmplă de foarte mulţi ani în Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.

"De acest lucru nu ar trebui să se ocupe nici parlamentul, nici guvernul. În România, trasarea colegiilor uninominale ar trebui să fie atribuţia Autorităţii Electorale Permanente, numai că legiuitorul <> de existenţa acesteia şi nu a inclus-o în noua lege a alegerilor parlamentare. Astfel i-a redus şi mai mult importanţa", ne-a declarat Alexandru Radu.

Partidele nu vor uninominalul

Radu crede că "relativul echilibru politic" din comisia parlamentară care se ocupă de colegii nu va produce efecte benefice, întrucât influenţa fiecărui partid depinde de capacitatea de a negocia a reprezentantului său.

"De fapt, niciun partid nu este cu adevărat interesat de introducerea acestor modificări în legislaţia electorală, întrucât e aproape imposibil de prevăzut ce rezultate vor fi după alegeri. Mai mult, formaţiunile politice nu au suficienţi oameni de valoare pentru a-i trimite în colegiile pe care se chinuie acum să le traseze", a explicat politologul Alexandru Radu. (George Rădulescu)