Ofiţerii sub acoperire, afară din parlament

desecretizate şi postate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. Din aceste proiecte au fost scoase prevederile care confereau, practic, imunitate ofiţerilor de informaţii, în cazul în care,

desecretizate şi postate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. Din aceste proiecte au fost scoase prevederile care confereau, practic, imunitate ofiţerilor de informaţii, în cazul în care, în timpul unor misiuni, provocau pagube materiale sau chiar victime omeneşti. Noul proiect privind statutul ofiţerului de informaţii spune doar că acestora li se asigură asistenţă juridică în cazul în care sunt daţi în judecată pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor profesionale. CSAT nu a renunţat însă la controversatul articol prin care se va permite cadrelor SRI să efectueze acte premergătoare cercetării penale, dar precizează că această măsură se desfăşoară în conformitate cu textele din Codul de Procedură Penală. Un alt text controversat este cel care permite serviciilor secrete să înfiinţeze firme sub acoperire. Preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a anunţat deja că se va opune unei astfel de prevederi, care va face ca, practic, sumele de bani gestionate de serviciile secrete să fie imposibil de controlat. Potrivit lui Olteanu, SRI are alocat doar de la bugetul de stat echivalentul a 140 milioane de lire sterline, ceea ce corespunde bugetului alocat unuia dintre serviciile secrete britanice. În schimb, CSAT a stabilit că ofiţerii sub acoperire nu vor putea fi parlamentari sau judecători. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni, că îşi asumă noile proiecte privind siguranţa naţională. Documentele vor fi supuse dezbaterii publice, timp de 30 de zile, după care, potrivit lui Băsescu, ar urma să fie preluate de guvern, pentru a le promova în parlament.

Agenţii necorespunzători, reciclaţi ca funcţionari publici
Ofiţerii de informaţii care vor primi calificativul "necorespunzător" sau care nu vor mai putea fi menţinuţi în serviciu din cauza stării psihice vor fi redirecţionaţi către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, "în vederea numirii într-o funcţie corespunzătoare", stabileşte proiectul legii privind statutul ofiţerului de informaţii. Proiectul introduce un criteriu extrem de subiectiv la angajarea în serviciile secrete, viitoarelor cadre cerânduli-se să fie "loiale României". Ofiţerilor de informaţii li se mai cere să renunţe la o serie de drepturi prevăzute de Constituţie, printre care cele privind libera asociere sau dreptul de a candida, inclusiv la funcţia de preşedinte al României. Ei vor beneficia, în schimb, de numeroase avantaje materiale, printre care locuinţe de serviciu, care vor putea fi cumpărate, sau compensaţie lunară pentru chirie. Conducerile serviciilor speciale, precum şi ofiţerii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii "specifice" vor beneficia de echivalarea a 12 luni de serviciu cu 18 sau chiar 24 de luni, la calcularea drepturilor de pensie. Urmează să fie elaborată şi o lege a salarizării ofiţerilor de informaţii, care le va oferi acestora o indemnizaţie, în momentul retragerii din activitate.

SRI nu are atribuţii judiciare sau poliţienesti
Potrivit propunerii de proiect, SRI planifică, organizează şi desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi de securitate necesare apărării Constituţiei, garantării şi protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, consolidării societăţii democratice, promovării şi susţinerii valorilor şi intereselor naţionale. Serviciul sprijină activitatea de aplicare a legilor fără a îndeplini atribuţii judiciare ori poliţieneşti, dar aceste restricţii nu pot limita posibilităţile sale de a documenta informativ fapte potenţial infracţionale în domeniul securităţii naţionale, de a identifica şi indica probe ori de a realiza acte de constatare care, în anumite condiţii, constituie mijloace de probă. Serviciul asigură protecţia contrainformativă a autorităţilor şi instituţiilor publice a căror activitate presupune decizii şi acţiuni ce privesc securitatea naţională. SRI verifică, de asemenea, persoanele care accesează informaţii clasificate "secret de stat", verifică informaţii referitoare la faptele de înaltă corupţie ce pot periclita securitatea naţională. În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce-i revin, SRI este autorizat să desfăşoare activităţi de culegere de informaţii, inclusiv prin operaţiuni ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi constituţionale, şi să aibă informatori (cu consimţământul liber al acestora şi cu obligaţia asigurării protecţiei identităţii lor) şi să înfiinţeze structuri proprii, inclusiv acoperite. Proiectul stipulează că datele obţinute se folosesc numai în scopul pentru care au fost culese; în cazul celor care indică pregătirea unor infracţiuni, acestea se comunică organelor judiciare competente.

Serviciile au primit dreptul să intre în conturi
Cea mai importantă lege din pachetul privind siguranţa naţională, cea privind activitatea de informaţii, oferă "autorităţilor informative" dreptul a obţine date referitoare la conturile bancare, "cu autorizarea prevăzută de prezenta lege". În proiectul legii nu este însă explicat mecanismul prin care instituţiile financiar-bancare sunt obligate să ofere informaţii privind conturile clienţilor lor. În plus, în România, tranzacţiile suspecte sunt raportate către Oficiul pentru Controlul şi Prevenirea Spălării Banilor. Acest proiect este cel care stabileşte lunga listă a riscurilor şi ameninţărilor la siguranţa naţională - sunt înşirate nu mai puţin de 34 de pericole -, aici putând fi găsite şi fapte precum "alterarea conţinutului informaţiilor vehiculate în spaţiul public". SRI este instituţia care a primit sarcina de a lupta împotriva "războiului informaţional". În acest scop, SRI va trebui să asigure protecţia instituţiilor statului faţă de "manipularea curentelor de opinie" sau "atacuri imagologice" declanşate de "serviciile străine". Spre deosebire de proiectul iniţial, elaborat de SRI, de pe lista ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale lipseşte acum cea referitoare la risipa resurselor naturale, care i-ar fi pus sub incidenţa acestui articol pe toţi şoferii care-şi spălau maşina cu furtunul cu apă. În noul proiect este considerată ameninţare la adresa siguranţei naţionale "degradarea" resurselor naturale. Identitatea persoanelor care activează sub acoperire va fi foarte bine protejată, neputând fi dezvăluită decât printr-o decizie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie, cu acordul conducerii autorităţii informative.