Nici Biserica, nici Armata nu mai sunt ce-au fost

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Biserica şi Armata înregistrează un trend descendent în ceea ce priveşte încrederea populaţiei. În ultimii doi ani, cota de încredere a celor două instituţii a scăzut cu opt procente.

Biserica şi Armata sunt în continuare în topul celor mai credibile instituţii, însă, potrivit unei cercetări IMAS, în perioada 2009 - 2011, ele au înregistrat un trend descendent, fiind influenţate de un climat general de neîncredere a populaţiei. Astfel, dacă în ianuarie 2009 Biserica se bucura de 89,3% încredere, în ianuarie 2011 instituţia este cotată la 81,9%.  Scandalul pensiilor militarilor nu a folosit deloc Armatei, a cărei cotă de încredere a scăzut de la 71, 1%, cât avea în ianuarie 2009, la 63,5%, în ianuarie 2011. Cu toate acestea, cele două instituţii sunt mult deasupra Preşedinţiei, a Parlamentului şi a Guvernului.



Sociologul Vasile Dâncu spune că încrederea populaţiei în Armată şi Biserică este determinată de caracteristicile societăţii româneşti. „Oamenii nu au încredere în multe instituţii ale statului, nu există o societate civilă puternică, iar ceilalţi, cei din jurul nostru, sunt priviţi cu neîncredere. Astfel, Biserica şi Armata devin instituţii de siguranţă psihologică", a explicat Dâncu. Sociologul crede însă că ar putea fi vorba de „un comportament simulat" al unora dintre cei care declară că au încredere în Biserică.

„Foarte mulţi oameni spun mecanic acest lucru. Dovadă comportamentul religios care nu este deloc evident", este de părere Vasile Dâncu. Încrederea foarte scăzută de care se bucură Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul este „tradusă" de Dâncu drept un discurs critic al oamenilor la adresa Puterii. „Când sunt sunaţi şi întrebaţi de operatorii de interviu, oamenii au impresia  că prin răspunsul lor îi pot taxa pe guvernanţi, pe parlamentari...", a explicat sociologul. Încrederea în principalele instituţii politice a fost influenţată, în ultimii doi ani, de o serie de evenimente majore. Scandalul Ridzi a afectat atât Guvernul, cât şi Parlamentul, care au coborât de la o încredere de 18% la 17% în perioada mai - iulie 2009.

Moţiunea de cenzură „doboară" parlamentul

Preşedintele Traian Băsescu nu a părut afectat având 31% în luna mai 2009, 35,2% în  iunie şi 31,4% în iulie. În schimb, mass-media a scăzut de la 58,8%  în mai la 55,1% în iunie, dar a urcat la 60,6% în iulie când Monica Iacob Ridzi a demisionat. Parlamentul a atins un minimum de 15,7% în octombrie 2009, când a aprobat moţiunea de cenzură împotriva guvernului Boc.

Campania electorală şi alegerile prezidenţiale au ridicat la pachet întreg sistemul politico-mediatic. În ianuarie 2010, mass-media era cotată cu 57,4%, Preşedinţia cu 38,5%, Guvernul cu 25,4% iar Parlamentul cu 20%. Scăderea salariilor anunţată de preşedintele Băsescu, în mai 2010, a tras în jos întreaga clasă politică: Preşedinţia a ajuns la 14,3%, iar Guvernul şi Parlamentul la 8,2%, respectiv 7,2%. 

image



"Biserica şi Armata devin instituţii de siguranţă psihologică."
Vasile Dâncu sociolog

Peste 50% din voturi, la Opoziţie

image



Cercetarea IMAS relevă că în luna ianuarie PSD ar fi votat de 30,9% din persoanele care declară că merg la vot, în timp ce PNL ar obţine voturile a 25,6% din aceeaşi categorie. Sondajul a fost realizat înainte ca PSD şi PNL să bată palma pentru înfiinţarea Uniunii Social - liberale. (USL). PDL înregistrează cu 14,2% mai puţin ca social-democraţii şi 8,9 % în minus faţă de liberali. Următoarea  poziţie după cele trei partide mari, PSD, PNL şi PDL, revine Partidului Poporului al lui Dan Diaconescu, care înregistrează 9% , deşi formaţiunea a fost înfiinţată recent şi nu a fost încă înregistrată la tribunal. Locul cinci este ocupat de PRM, care are şanse să se vadă instalat confortabil în Parlament datorită celor 6,3 procente cu care este cotat. UDMR în schimb pare ameninţată de rămânerea în afara Legislativului, deoarece cotaţia de 4,6 % o situează sub pragul electoral de 5 %.


image
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite