Moarte caricaturistului suedez!
0Departamentul de Stat american este nemulţumit de procedurile anevoioase prin care se face înregistrarea minorităţilor religioase în România. Autorităţile de la Bucureşti sunt din nou
Departamentul de Stat american este nemulţumit de procedurile anevoioase prin care se face înregistrarea minorităţilor religioase în România.
Autorităţile de la Bucureşti sunt din nou criticate de oficialii SUA pentru atitudinea faţă de minorităţile religioase. Departamentul de Stat a dat publicităţii o analiză în care se arată că legea cultelor din România este discriminatorie.
Raportul pentru 2007 asupra libertăţii religiei în lume, citat de NewsIn, susţine că actul normativ amintit pune obstacole grupurilor religioase minoritare prin cerinţele şi condiţiile prevăzute pentru recunoaşterea oficială a acestora.
Guvernul român continuă să facă diferenţa între grupuri religioase recunoscute şi cele nerecunoscute, iar criteriile de înregistrare şi condiţiile de recunoaştere a unui grup continuă să constituie obstacole pentru grupurile religioase minoritare, se arată în document. Pe de altă parte, acesta constată că Executivul de la Bucureşti nu a retrocedat proprietăţile comunităţii greco-catolice care au fost transferate de comunişti în 1948 Bisericii Ortodoxe, astfel încât situaţia discriminatorie pentru Biserica Greco-Catolică continuă.
Departamentul de Stat al SUA a folosit un ton critic şi la adresa reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, despre care oficialii americani au afirmat că au manifestat ostilitate faţă de bisericile de alt rit şi au criticat prozelitismul protestant sau al altor grupuri religioase. "Biserica Ortodoxă şi-a folosit adesea influenţa pentru a face presiuni în favoarea sa asupra grupurilor mici şi a oficialilor guvernamentali", se spune în raport. Textul consemnează că puţini politicieni sprijină legi şi măsuri care ar irita BOR.
În secţiunea a III-a a raportului despre România, consacrată abuzurilor şi discriminărilor, autorii documentului constată că "mulţi lideri ortodocşi îşi fac apariţia în public alături de figuri politice proeminente, iar mesajele religioase conţin adesea promisiuni sau obiective politice şi sprijină anumite poziţii politice".
Deşi Constituţia şi legislaţia prevăd libertatea de religie, guvernul exercită o influenţă considerabilă asupra vieţii religioase prin legi şi decrete, potrivit documentului amintit. Acesta mai notează polemica în curs privind simbolurile religioase în şcoli, dar şi controversa legată de autorizaţia emisă de Primăria Bucureşti pentru proiectul imobiliar Cathedral Plaza de lângă Catedrala Catolică "Sfântul Iosif".
Becali şi Vadim Tudor, luaţi în vizor
În ceea ce priveşte actele de antisemitism, inclusiv pângărirea şi vandalizarea unor proprietăţi iudaice, ele au continuat, iar presa naţionalist-extremistă şi unii indivizi au publicat articole antisemite, se afirmă în raport. Textul se referă şi la Partidul Noua Generaţie condus de Gigi Becali, arătând că acesta a crescut semnificativ în sondaje şi şi-a menţinut sloganul său din 2004, folosit în anii `30 de mişcarea legionară.
În perioada monitorizată, liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a continuat să facă declaraţii şi să scrie articole conţinând puternice atacuri antisemite, afirmă raportul, care dă exemplul unui discurs susţinut la 23 martie 2007 în care Vadim Tudor a negat că în România ar fi avut loc acţiuni ce se înscriu în Holocaust.