Minoritatile europene se reunesc la Bucuresti

Saptamana viitoare, Bucurestiul gazduieste, in organizarea UDMR, cel de-al 50-lea congres, jubiliar, al FUEN (Federal Union of European Nationalities), importanta grupare paneuropeana ce cuprinde 76

Saptamana viitoare, Bucurestiul gazduieste, in organizarea UDMR, cel de-al 50-lea congres, jubiliar, al FUEN (Federal Union of European Nationalities), importanta grupare paneuropeana ce cuprinde 76 de organizatii din 32 de tari. FUEN, infiintata in 1949, la Versailles, sprijina eforturile pe care comunitatile etnice din statele membre la intreprind pentru pastrarea identitatii lor nationale, a limbii, culturii si traditiilor proprii. Ea se socoteste, de asemenea, un factor important al asigurarii unei coabitari pasnice intre populatia majoritara si minoritatile dintr-o tara ori dintr-o regiune, dar se pronunta ferm impotriva separatismului si a modificarii prin violenta a frontierelor. In ceea ce priveste Romania, aceasta este interesata sub cel putin doua aspecte de activitatea FUEN. In primul rand, din Federatie fac parte doua organizatii importante ale minoritatilor din tara noastra: UDMR si Forumul Democrat al Germanilor. In al doilea rand, FUEN grupeaza mai multe organizatii ale romanilor din afara granitelor: Uniunea Romanilor din Ungaria, Uniunea pentru cultura aromanilor din Macedonia, Centrul pentru limba si cultura aromaneasca din Sofia, Asociatia culturala a istro-romanilor "Andrei Glavina" de la Roma. Congresul cu numarul 50 al FUEN (cel de-al doilea desfasurat in tara noastra, dupa cel din 1996 de la Timisoara) va aduce in Capitala peste 120 de participanti din 26 de tari europene si din Asia Centrala. Lucrarile, in afara unor probleme de ordin tehnico-organizatoric ale Federatiei, graviteaza in jurul a doua mari teme: minoritatile nationale din Romania si situatia actuala a etniilor din Federatia Rusa. Pe langa presedintele FUEN, rheto-romanul Romedi Arquint (Elvetia), pe lista participantilor figureaza si numele presedintelui Traian Basescu si al Comisarului UE pentru extindere, Olli Rehn (care n-au confirmat, deocamdata), ale lui Marko Bela, presedintele UDMR, Klaus Johannis, presedintele FDGR, Tabajdi Csaba, seful Grupului pentru Minoritati Nationale din cadrul Uniunii Europene, Hanno Hartig, seful Departamentului pentru Minoritati, Presa si Egalitate de la Consiliul Europei. FUEN monitorizeaza cu atentie evolutia situatiei comunitatilor nationale minoritare din statele Europei, dovedindu-se, adesea, o organizatie incomoda pentru guvernele ce nu se ridica, pana la detalii, la inaltimea standardelor in care crede Federatia (reglementate de actele mai multor organisme internationale). La ultima adunare generala a FUEN au fost nominalizate intr-o rezolutie Franta care n-ar sustine pe corsicani, basci si bretoni, prin masuri de stat, spre a-si pastra limba si cultura; Grecia, unde discriminarea i-ar atinge pe macedoneni, turci, pomaci si valahi, Austria, unde n-ar fi inca satisfacute o serie de doleante ale minoritatii slovene din Carinthia; Marea Britanie, unde s-ar impune masuri pentru sustinerea unor limbi regionale (galica scotiana si irlandeza sau galeza); Germania, unde s-ar fi practicat reduceri la bugetele destinate populatiei sorbe; Tarile de Jos, unde ar mai fi necesare masuri pentru emanciparea limbii frizilor in viata de toate zilele. Unul dintre fostii presedinti ai FUEN, Christoph Pann, s-a declarat, de curand, un sustinator al ideii autonomiei Tinutului Secuiesc (la Universitatea de vara de la Tusnad). Tot acolo insa, un ex-vicepresedinte al FUEN, Komlossy Jozsef, a vorbit despre eforturile sale pentru emanciparea politica a aromanilor din Balcani.