Marţi, ultimul termen în "cazul Muscă"

CNSAS s-a ocupat şi de trecutul miniştrilor. Urmează secretarii de stat

Colegiul CNSAS ar putea lua în discuţie, marţi, contestaţia deputatului Mona Muscă la decizia instituţiei potrivit căreia aceasta a colaborat cu fosta Securitate ca poliţie politică. Între timp, însă, Colegiul a analizat trecutul unor miniştri, urmând a se pronunţa şi asupra secretarilor de stat. Corneliu Turianu, membru al CNSAS, a declarat pentru Adevărul, referindu-se la cazul fostei liberale, că "trebuie judecată situaţia de fapt reţinută în sarcina cuiva", indepedent de statutul persoanei în cauză. Turianu a subliniat că "interpretările pe lege, în funcţie de cel judecat, nu sunt admise" şi că declaraţiile potrivit cărora CNSAS ar lua, în primă fază, o decizie "morală, de principiu", iar ulterior s-ar pronunţa pe baza probelor, nu au nicio acoperire în realitate. "De aceea, poate, ar fi utilă protejarea identităţii celor cercetaţi, astfel încât membrii CNSAS să judece doar situaţia lor, fără a mai fi influenţaţi de alte aspecte", a precizat Corneliu Turianu. "Legea este foarte clară, dar se omite sensul sintagmei "fapte de natură să aducă atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului" din definiţia poliţiei politice. Prin expresia "de natură" se înţelege că s-a creat o stare de pericol, chiar dacă notele informative nu au produs efecte. Vinovăţia autorilor nu trebuie probată, în aceste condiţii", a explicat profesorul Turianu. El a adăugat că angajamentul semnat cu Securitatea de către un politician este o probă suficientă pentru a-i da o decizie de colaborare, fiind "legământul cu dracu`", ca de altfel şi notele informative pe care le-a furnizat. "Nu plătea Securitatea pentru nimicuri", a completat Corneliu Turianu.