Marko Bela, propus de UDMR pentru Presedintia Romaniei

Mai multe filiale teritoriale ale UDMR cred ca presedintele Uniunii, Marko Bela, ar fi candidatul cel mai potrivit al acestei formatiuni pentru Presedintia Romaniei. Liderul udemerist ne-a declarat

Mai multe filiale teritoriale ale UDMR cred ca presedintele Uniunii, Marko Bela, ar fi candidatul cel mai potrivit al acestei formatiuni pentru Presedintia Romaniei. Liderul udemerist ne-a declarat ca, deocamdata, inca mai chibzuieste daca sa se inscrie sau nu in competitia electorala, dar, in principiu, el considera ca persoana numarul 1 in ierarhia UDMR nu ar trebui sa fie acelasi cu omul care s-ar incumeta sa lupte pentru titularizare la Cotroceni. De altfel, asa a procedat Marko Bela si la ultimele doua alegeri prezidentiale, din 1996 si 2000, cand l-a sprijinit pe senatorul Frunda Gyorgy in competitia prezidentiala, desi pe atunci senatorul de Mures nu era presedintele miniparlamentului udemerist, adica a doua sau a treia persoana pe scara ierarhica a Uniunii, avand in schimb carisma, eleganta si abilitatea cerute pentru o asemenea confruntare. Marko Bela spune ca au sanse de a intra in confruntarea electorala, si i-ar face fata cu succesul scontat, viceprimarita de Oradea, Biro Rozalia, deputatii Varga Attila, Kelemen Hunor sau Tokay Gyorgy ori senatorul Eckstein-Kovacs Peter. Acesta din urma a declarat insa ca daca, sambata, la Consiliul Reprezentantilor Unionali, presedintele Marko Bela va dori sa candideze, el va renunta la mandatul incredintat de filiala Cluj a Consiliului reprezentantilor teritoriali. Frunda Gyorgy a anuntat ca are propria sa parere in privinta celui mai potrivit candidat, dar nu a facut-o publica. Problema cea mare a candidatului UDMR pentru prezidentiale este aceea de a se afla nu numai in gratiile membrilor Uniunii, ci si in cele ale altor curente politice sau civice din comunitatea maghiara care considera ca UDMR s-a indepartat de obiectivele sale initiale, intre care autonomia minoritatii respective. Singurul raspuns ce se poate da acestor pareri este faptul ca, spre deosebire de anii de inceput ai existentei sale, cand si-a impus aceasta tinta programatica, UDMR a facut pasi importanti pe calea obtinerii de facto a autonomiei, renuntand la idei segregationiste si cooperand cu fortele politice romanesti pe tema unor deziderate punctuale.