Mandatul de arestare dat de procuror, confirmat de judecator

Sentinta pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cazul "Pantea" i-a determinat pe legiuitorii nostri sa modifice Codul de Procedura Penala cu operativitate si cat mai aproape de normele

Sentinta pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cazul "Pantea" i-a determinat pe legiuitorii nostri sa modifice Codul de Procedura Penala cu operativitate si cat mai aproape de normele europene in materie. Plenul Senatului a adoptat, ieri, proiectul de modificare, care stabileste, in materia arestarii preventive, o forma hibrida, stabilind competente atat pentru procuror, cat si pentru judecator. Legiuitorii au instituit masura arestarii preventive provizorii a invinuitului in cursul urmaririi penale prin ordonanta motivata, pentru maximum trei zile. Masura se poate lua numai dupa ascultarea invinuitului in prezenta aparatorului ales sau a celui din oficiu. In termen de 24 de ore de la emiterea mandatului de arestare preventiva provizorie, procurorul are obligatia de a inainta cauza instantei competente sa judece fondul acesteia, ori, dupa caz, instantei in circumscriptia careia se afla locul de detentie. Magistratii investiti cu solutionarea cauzei fixeaza un termen de judecata ce nu poate depasi cele trei zile prevazute de lege si, daca sunt indeplinite conditiile pentru care se impune arestarea preventiva, decide in consecinta, termenul maxim fiind de zece zile. Hotararea instantei poate fi atacata cu recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa. Forma adoptata, ieri, de Senat nu va avea viata si aplicare lunga. Din spusele senatorului Antonie Iorgovan reiese ca noua forma a Constitutiei va statua, in materia arestarii preventive, competenta exclusiva instantei de judecata, asa cum prevad procedurile penale europene.