Lista neagră a comuniştilor scoşi pe tuşă

Mulţi dintre politicienii vizaţi de legea lustraţiei nu se mai simt ameninţaţi de aplicarea actului normativ care urmează să fie votat de Camera Deputaţilor. După ce ani întregi a zăcut în sertare, proiectul este acum tardiv, spun cei aflaţi pe lista lustrabililor.

Legea lustraţiei vine prea târziu, a fost opinia la unison a câtorva dintre social-democraţii care ar putea fi vizaţi de proiectul legislativ. „În aceşti 20 de ani, nomenclatura politică s-a reciclat în marele antreprenoriat. De aceea, legea nu va fi eficientă, dar poate că va aduce un fel de dreptate simbolică", a fost de părere Vasile Dâncu, unul din membrii grupului de la Cluj şi fost vicepreşedinte al PSD.

El a adăugat că legea rămâne utilă, dar că nu va merge până la capăt pentru că i se vor pune piedici. „Peste un timp poate că magistraţii de la Curtea Constituţională vor spune că e parţial neconstituţională", a anticipat Dâncu. „Legea nu mă vizează şi nici nu mai fac politică", a mai spus el.

Un alt membru al grupului de la Cluj, Vasile Puşcaş, crede că legea lustraţiei ar fi fost bună în anii 90. „Acum această lege nu face decât să întărească structura economico-socială de proprietate care s-a înstăpânit în ultimii 20 de ani", a conchis Puşcaş. El a explicat că legea nu-l vizează, pentru că înainte de 1989, nu a deţinut o funcţie plătită.

„În 1985 «am deranjat» cu o carte despre Petru Groza. Am fost declarat „imatur" ideologic şi toate exemplarele din carte au fost topite", a povestit fostul şeful al Departamentului pentru Afaceri Europene în timpul guvernării PSD.

Iliescu: „Mă lasă rece"

Liderul deputaţilor social-democraţi, Viorel Hrebenciuc, a catalogat ca „inutilă" legea lustraţiei, dată fiind întârzierea de 20 de ani cu care vine. „Legea nu mă vizează. Am avut ceva funcţii, dar nu mă vizează", a susţinut Hrebenciuc.

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a criticat dur actul normativ. „Această lege este o ruşine. Cum putem veni cu aşa ceva după 20 de ani de experimentare a statului de drept? Asemenea prevederi apar doar în regimurile totalitare", a spus Iliescu. El a adăugat că dezbaterile în jurul legii lustraţiei în perioada CPUN erau purtate cu mai multă maturitate decât în prezent.

Întrebat dacă legea îl vizează, Iliescu a răspuns: „Mă lasă rece. Am 80 de ani... Oricum, primul lustrat ar trebui să fie Traian Băsescu, pentru că el a fost nomenclaturist".

Democrat-liberalul Silvian Ionescu, fost ofiţer în cadrul Departamentului de Informaţii Externe şi actual şef al Gărzii de Mediu, se arată convins că adoptarea legii lustraţiei nu îi va afecta în niciun fel activitatea. „Ce să aibă funcţia mea cu această lege? Eu am un certificat care demonstrează că nu am făcut poliţie politică. Această lege nu mă priveşte. Ce treabă am eu cu lustraţia? Toţi am lucrat în acele structuri!", a susţinut Silvian Ionescu.

Noile prevederi o lasă indiferentă şi pe Rodica Stănoiu, care a primit ştampila de „poliţie politică" din partea CNSAS. Fostul ministru al Justiţiei în cabinetul Năstase a contestat în instanţă decizia CNSAS. „Eu încă nu am terminat procesul pentru verdictul dat de CNSAS, de ce să-mi fac probleme? Nu văd de ce m-ar privi pe mine această lege şi nici nu vreau să comentez nimic!", a declarat Stănoiu.

Adrian Cioroianu: „Nu sunt foarte optimist"

Deputatul liberal Radu Stroe a declarat că nu este vizat de legea lustraţiei întrucât nu a deţinut funcţii de conducere şi nu a fost activist UTC remunerat de partid, or legea prevede că persoanele lustrabile sunt cele care au fost şi salarizate de aparatul PCR sau UTC.

„Cei care şi-au crescut copiii cu bani de la partid sunt cei care trebuie să plătească azi", a comentat deputatul liberal. Adrian Cioroianu, unul dintre iniţiatorii legii lustraţiei, se declară sceptic în privinţa adoptării acesteia. „Încă nu am văzut forma finală a acestei legi, dar nu sunt foarte optimist în privinţa ei. Nu contează în acest moment că textul este la un pas de a fi adoptat, important este conţinutul. Dacă forma iniţială este mult modificată, impactul legii nu va mai fi acelaşi", a arătat Cioroianu.

„Discuţia s-a cantonat foarte mult la nume, tocmai de aceea adoptarea proiectului a întârziat atât de mult. Însă faptul că au trecut 20 de ani de la schimbarea regimului nu face legea tardivă, ci o transformă într-o prioritate", a mai comentat fostul ministru al Afacerilor Externe.

Mona Muscă: „Nu comentez"

Fost ministru şi membru al conducerii PNL, Mona Muscă a pledat pentru legea lustraţiei pe care a şi iniţiat-o alături de Adrian Cioroianu. În urma deciziei CNSAS de colaborare cu Securitatea, în septembrie 2006, ea a fost exclusă din PNL. Azi, fostul demnitar refuză să comenteze adoptarea actului normativ ce îi poartă semnătura. Retrasă din viaţa politică, ea nu mai intenţionează să candideze la o funcţie de demnitate publică.

Legea lustraţiei ar urma să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este şi for decizional. Singurul partid care s-a pronunţat împotriva actului normativ este PSD, astfel încât există majoritatea necesară pentru ca legea să treacă la vot. Ulterior adoptării, legea va merge la promulgare, însă social-democraţii au anunţat că intenţionează să o atace la Curtea Constituţională.

Proiect iniţiat în 2005

Legea lustraţiei a fost iniţiată în urmă cu cinci ani de un grup de parlamentari liberali, printre care şi Mona Muscă sau Adrian Cioroianu. În 2006, legea a fost aprobată de Senat şi trimisă la Cameră, unde a stat patru ani.

Pe cine vizează legea

Foşti membri în structurile de conducere ale PCR

-Ion Iliescu, membru al Comitetului Central al PCR, secretar al CC al PCR, membru al Consiliului de stat, prim - secretar al Consiliului Judeţean Iaşi.
-Viorel Hrebenciuc - fost membru în Consiliul Judeţean al PCR Bacău.
-Octav Cozmâncă - secretar general al Consiliului de Miniştri al R.S.R.
-Lucian Iliescu - membru al CC al PCR, în prezent primarul oraşului Giurgiu.
-Victor Mocanu - membru în Comitetul Executiv al Consiliului Popular al judeţului Bacău, în prezent preşedintele Consiliului Judeţean Buzău.
-Şerban Mihăilescu - secretar al Consiliului de Miniştri cu grad de secretar de stat.

Persoane care au activat în conducerea UTC

-Vasile Dâncu - membru în conducerea UTC Cluj.
-Vasile Puşcaş - membru în conducerea UTC Cluj.
-Ioan Rus - membru în conducerea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti.
-Mihai Răzvan Ungureanu - despre actualul şef al SIE s-a spus că a deţinut poziţia de membru supleant al CC al UTC.
-Emil Boc - actualul premier a fost acuzat că a fost preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, Cluj.
-Adrian Severin - vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti.
-Radu Stroe - activist UTC în cadrul Ministerului Transporturilor.
-Mihai Mălaimare - membru supleant al CC al UTC.

Persoane care au colaborat cu Securitatea sau au făcut parte din structurile Securităţii

-Silvian Ionescu - fost ofiţer de Securitate, în prezent şeful Gărzii de Mediu.
-Rodica Stănoiu - verdict CNSAS de colaborare cu Securitatea.
-Dan Voiculescu - verdict CNSAS de colaborare cu Securitatea.
-Mircea Ionescu Quintus - verdict de colaborare cu Securitatea.
-Mona Muscă - verdict de colaborare cu Securitatea.
-Constantin Bălăceanu Stolnici - verdict de colaborare cu Securitatea.

Persoane care au deţinut funcţii de conducere în presa comunistă sau în instituţiile de învăţământ politic

-Adrian Păunescu - secretar al CC al UTC al Uniunii Scriitorilor, redactor şef al revistei Flacăra.
-Octavian Ştireanu - redactor-şef adjunct la revista „Flacăra".
-Mihai Tatulici - secretar general de redacţie la „Viaţa Studenţească".
-Ion Cristoiu - redactor-şef adjunct „Scânteia Tineretului".
-Ioan Vida - preşedintele Curţii Constituţionale a fost lector la Academia de Studii Politice „Ştefan Gheorghiu".
-Dan Mircea Popescu - cercetător la Academia de Studii Politice „Ştefan Gheorghiu".

Interdicţii pentru nomenclaturişti

Persoanele care se află pe lista neagră nu vor mai putea candida sau nu vor mai putea fi numite în funcţii de demnitate publică, în următorii cinci ani. Potrivit proiectului adoptat de comisiile juridice şi pentru drepturile omului, aceste funcţii sunt:
1 Preşedinte al României
2 Deputat sau senator
3 Membru al Parlamentului European
4 Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
5 Consilier prezidenţial sau consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale
6 Secretar general sau şef de departament în aparatul Senatului şi al Camerei Deputaţilor
7 Primar sau viceprimar
8 Preşedinte al Consiliului Judeţean, consilier municipal, orăşenesc, comunal sau de sector
9 Membru al Guvernului, consilier de stat, secretar de stat
10 Membru al Consiliului de Administraţie al Televiziunii Publice sau Radioului Public
11 Membru al CNSAS
12 Membru în Consiliul de Administraţie al BNR
13 Personal al corpului diplomatic
14 Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţi ai acesteia, procurori generali
15 Judecător al Curţii Constituţionale
16 Avocat al Poporului sau adjunct al acestuia
17 Consilier de conturi al Curţii de Conturi
18 Şef al statului Major General al Armatei
19 Directori ai SRI, SIE, SPP şi STS
20 Membri la institute pentru studierea istoriei, cercetarea totalitarismului şi a crimelor comunismului, precum şi a Revoluţiei din Decembrie 1989
21 Membru în conducerea Agenţiei Naţionale de
Integritate

Comentarii
Radu Chiriţă profesor de Drept Public la Universitatea „Babeş-Bolyai"

„Mai bine mai târziu" nu e un principiu pentru o lege

Textul care a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament este vulnerabil nu neapărat din punct de vedere al conţinutului, ci pentru că este adoptat după 20 de ani de la schimbarea regimului în România. Este greu să justifici că le interzici unor persoane să ocupe anumite funcţii, în condiţiile în care alţii au avut acest drept timp de 20 de ani, fără nicio problemă. Astfel de măsuri, care au fost perfect justificate la un moment dat, tind să devină nejustificate odată cu trecerea timpului.

Oricum, principiul „mai bine mai târziu decât niciodată" nu numai că nu se aplică în cazul unei legi, ci dă şi o senzaţie de neconstituţionalitate. În plus, sunt aspecte discutabile atât în ceea ce priveşte categoriile de funcţii stabilite de textul aprobat de parlamentari, cât şi privind termenele impuse.

Comentarii
Cristinel Murzea profesor de Drept la Universitatea Braşov

Lustrabilii ar putea ajunge la CEDO

Restrângerea unor drepturi se poate face doar prin legi speciale şi cu o bună motivare. Problema pe care o ridică legea lustraţiei este complicată pentru că ea prespune interdicţia de a mai candida pe o durată de
cinci ani. Decăderea din dreptul constituţional de a alege şi de a fi ales în absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive este discutabilă.

Există precedente în jurisprudenţa CEDO, astfel încât aplicarea legii ar putea determina persoanele vizate să meargă până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nu doresc să mă substitui Curţii Constituţionale, rămâne ca magistraţii să decidă asupra constituţionalităţii actului normativ adoptat de comisiile parlamentare.