Lista de miniştri a lui Ponta, primele tensiuni

Dorinţa premierului de a-i păstra în Executivpe Leonard Orban (Afaceri Europene) şi pe Cătălin Predoiu (Justiţie)a fost primită cu rezerve de liderul liberal Crin Antonescu.

Ponta şi Antonescu au viziuni diferite în privinţa păstrării în Guvern a doi dintre miniştrii Cabinetului Ungureanu - Leonard Orban (Afaceri Europene) şi Cătălin Predoiu (Justiţie).

Victor Ponta a confirmat, oficial, că intenţionează să îl păstreze în Guvern pe ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. „Da, dar nu am apucat să vorbesc cu Domnia Sa astăzi, dar toate intenţiile bune vreau să le menţin".

De asemenea, surse din USL declarau că la Ministerul Justiţiei ar putea fi menţinut Cătălin Predoiu.  În schimb, Crin Antonescu i-a transmis lui Victor Ponta că, dacă vrea să îi menţină pe cei doi, ar trebui să o facă pe locurile PSD.

 "Din punctul meu de vedere, strict asta este problema premierului, nu cred că este normal ca vreun membru al cabinetului anterior să se regăsească pe locurile noului cabinet, în niciun caz pe locurile alocate PNL nu veţi întâlni astfel de persoane" a afirmat Crin Antonescu.

Click pe infografie pentru a mari

Relaţia dintre Cătălin Predoiu şi conducerea PNL nu este cea mai bună, după ce acesta a acceptat, în 2008, să rămână ministru al Justiţiei în Guvernul PDL-PSD, deşi era membru PNL. Predoiu s-a autosuspendat din partid.

Nici relaţia dintre Leonard Orban şi conducerea PNL nu este foarte strânsă, după ce acesta a ajuns din comisar european, propus de liberali, consilier al preşedintelui Traian Băsescu. Antonescu ar dori ca postul Afacerilor Europene să fie preluat de europarlamentarul Ramona Mănescu.

Concurenţă la Dezvoltare şi Interne

Dacă Ponta i-ar numi pe cei doi pe locurile PSD, o asemenea mişcare ar afecta algoritmul guvernamental. Executivul  va avea 16 ministere şi 20 de membri, diferența apărând din existența a patru miniștri delegați - pentru energie, pentru administrație, pentru turism și pentru relația cu Parlamentul.  iar PSD şi PNL au convenit că îşi vor împărţi paritar posturile. PSD ar avea opt ministere „întregi“, dar doar şase ar rămâne, efectiv, pentru membrii de partid.

Păstrarea lui Predoiu şi Orban ar complica ecuaţia doar în USL, dar ar putea avea efecte şi în interiorul PSD. Postul de ministrul al Justiţiei este dorit şi de purtătorul de cuvânt al partidului, Dan Şova, un apropiat al lui Victor Ponta.

Ministerul este dorit, de asemenea, de senatorul Ioan Chelaru.  Şi pentru Ministerul Dezvoltării există o competiţie în PSD între vicepreşedinţii Constantin Niţă şi Valeriu Zgonea, promovat în partid de Viorel Hrebenciuc. Şeful acestui minister, care are la dispoziţie foarte multe fonduri, îşi întăreşte influenţa în propriul partid.

Şefia Internelor este disputată de Dan Nica şi de secretarul general Liviu Dragnea. Postul este, de asemenea, extrem de important în ecuaţia organizării alegerilor locale şi parlamentare.  Există însă şi ministere unde lucrurile sunt destul declare.

Ponta a confirmat, oficial, că liderul PC, Daniel Constantin, va fi numit la Ministerul Agriculturii. De asemenea, sunt aproape siguri membri ai Guvernului Titus Corlăţean (Externe), Marian Câmpeanu (Muncă), Mircea Diaconu (Cultură), Andrei Marga (Educaţie) sau Corneliu Dobriţoiu (Apărare).

"Nu cred că este normal ca vreun membru al cabinetului anterior să se regăsească pe locurile noului cabinet, în niciun caz pe locurile alocate PNL nu veți întîlni astfel de persoane."

Crin Antonescu preşedintele PNL

Cum îşi asigură noul  Guvern majoritatea

Premierul desemnat, Victor Ponta,  negociază formarea noului Guvern împreună cu partenerii din USL, însă liderii Opoziţiei caută şi susţinerea altor parlamentari pentru a-şi asigura o majoritate liniştitoare înainte ca Guvernul Ponta să primească votul de învestitură în Parlament.

 Dacă în privinţa adoptării moţiunii de cenzură liderii Opoziţiei au avut mari emoţii, decizia fiind luată pe muchie de cuţit, în acest moment, USL încearcă să convingă un număr cât mai mare de parlamentari să ofere votul de încredere Executivului condus de Victor Ponta.

Cel mai mare număr de voturi în favoarea Cabinetului Ponta va veni din partea parlamentarilor PSD (137), care, cumulat cu cele 87 de voturi ale liberalilor, asigură un total de 224 de voturi favorabile  noului guvern.

Grupul minorităţilor naţionale, reprezentat de cei 17 deputaţi,  a avut o pondere decisivă în privinţa demiterii Cabinetului Ungureanu iar liderii USL încearcă cooptarea lor în noua structură guvernamentală.

De altfel, la consultările cu preşedintele Traian Băsescu, de la Cotroceni, reprezentanţii minorităţilor şi-au exprimat clar dorinţa de a susţine orice Guvern.

UNPR schimbă macazul

Un caz aparte îl constituie parlamentarii UNPR, foşti membri în coaliţia de guvernare alături de PDL. Progresiştii au schimbat macazul după adoptarea moţiunii de cenzură.

Înlăturat de la Putere odată cu Mihai Răzvan Ungureanu, Gabriel Oprea a reînviat prietenia cu Victor Ponta şi a anunţat că parlamentarii UNPR vor vota totuşi Guvernul USL, invocând nevoia de stabilitate.

„Milităm pentru stabilitatea acestei ţări. Rămânem consecvenţi pentru stabilitate. Victor Ponta îmi este prieten, totuşi. Cu PSD avem legea pe taxarea noilor averi şi aşteptăm votul PSD-ului acum. Sunt convins că toţi colegii mei vor vota pentru stabilitatea acestei ţări.

UNPR va vota pentru Gvernul USL-Ponta", a spus fostul ministru al Apărării, într-o emisiune la B1 TV. Alte voturi în favoarea învestirii Guvernului condus de Victor Ponta vor veni din partea parlamentarilor neafiliaţi politic.

Din totalul de 10 senatori şi deputaţi independenţi, şapte vor vota cu siguranţă „pentru" noul guvern. Printre votanţi se numără şi fostul preşedinte al PSD Mircea Geoană, al cărui nume a fost aşezat pe lista reîntoarcerilor în partid.

 La polul opus vor vota împotriva Guvernului Ponta cele două partide aliate  în fosta coaliţie de guvernare. 153 de parlamentari PDL se vor împotrivi învestirii noului Cabinet, iar UDMR  va mai înclina balanţa parlamentară cu încă 28 de voturi împotrivă.

"Milităm pentru stabilitatea acestei ţări. Rămânem consecvenţi pentru stabilitate. Victor Ponta îmi este prieten, totuşi. UNPR va vota pentru Guvernul USL-Ponta."

Gabriel Oprea Preşedintele executiv al UNPR

Agenda Executivului Ponta

Premierul desemnat, Victor Ponta, a reiterat, sâmbătă, la Bistriţa, că punctele principale din programul de guvernare al USL, care priveau o eventuală guvernare după alegerile parlamentare, sunt „perfect valabile" şi acum.

Obiectivele Guvernului Ponta sunt legate de reîntregirea salariilor din sectorul bugetar şi buna gestionare a negocierilor cu FMI. Revenirea salariilor la nivelul din 2010 este un obiectiv esenţial pentru Guvernul Ponta.

Premierul desemnat a promis în repetate rânduri că Puterea ar trebui să mărească salariile bugetarilor, iar neconcretizarea acestei măsuri ar duce la pierderea a importante procente elecorale. USL a lansat, până acum, şapte programe constuind viziunea sa despre economie, educaţie, administraţie, agricultură, turism, mediu şi energie, printre promisiuni numărându-se crearea unui milion de noi locuri de muncă şi introducerea impozitului diferenţiat.

USL a mai avansat şi promisiunea de a face un milion de noi locuri de muncă, astfel încât numărul de angajaţi să devină cel puţin egal cu numărul de pensionari, promiţând, totodată, o creştere economică de 4% anual. Obiectivul de creare a un milion de noi locuri de muncă va fi posibil, în viziunea USL, în principal, prin reducerea costului muncii şi prin scăderea fiscalităţii.

Reducerea CAS

Uniunea Social Liberală propune reducerea CAS cu cinci puncte procentuale pentru angajatori şi introducerea unui impozit diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale, anume, o cotă de 8% pentru salarii de până la 800 de lei, de 12% pentru cele de până la 1.600 de lei şi de 16% pentru veniturile care depăşesc 16.000 de lei.

După patru ani de mandat, USL promite că TVA va reveni la 19%. USL promite, totodată, deduceri de impozite la jumătate din plata pentru pensie privată şi asigurări private de sănătate, cu plafon stabilit.

De asemenea, USL va introduce cota redusă de TVA la producţia de cereale, pâine, carne proaspătă, lapte şi legume (TVA 24%, din care 9% către buget şi 15% dedus producătorului).

USL promite să plafoneze cheltuielile cu bunurile şi serviciile la minus 50% din valoarea actuală, să adapteze acordul actual cu FMI şi să negocieze în 2013 un nou acord cu FMI. USL are în vedere, de asemenea, crearea a 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în 2016.