Legile siguranţei, înecate în observaţiile Justiţiei

a obligat guvernul la o nouă amânare, a explicat Oana Marinescu. Purtătorul de cuvânt al guvernului a precizat că nu a existat o întâlnire la nivel de experţi, între grupul de lucru, pentru

a obligat guvernul la o nouă amânare, a explicat Oana Marinescu. Purtătorul de cuvânt al guvernului a precizat că nu a existat o întâlnire la nivel de experţi, între grupul de lucru, pentru elaborarea legilor siguranţei şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei, şi "nu a existat o comunicare directă care să ducă la armonizarea punctelor de vedere". Premierul a solicitat experţilor implicaţi în elaborarea legilor siguranţei să se întâlnească miercuri şi joi pentru discuţii în detaliu, urmând ca vineri punctele de vedere încă divergente să se armonizeze într-o întâlnire condusă de premierul Tăriceanu. Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a precizat că discuţiile directe au dus la clarificarea a peste 130 de observaţii formulate iniţial de reprezentanţii Ministerului Justiţiei.
Macovei consideră că SRI are prea multe puteri
Majoritatea nemulţumirilor ministrului justiţiei, Monica Macovei, privind Legile siguranţei naţionale, se referă la puterile sporite acordate SRI, unele contravenind flagrant cu noul Cod de procedură penală. Macovei nu doreşte să dea aviz atâta timp cât SRI are dreptul de a face interceptări şi înregistrări pentru toate infracţiunile, chiar şi cele de drept comun, nu numai pentru cele legate de siguranţa naţională. În plus, Macovei consideră că suportul tehnic al interceptărilor trebuie să fie la procuror, cel care face urmărirea penală. Autorizarea interceptărilor este un alt motiv de dispută. În Legile siguranţei naţionale se prevede că SRI cere judecătorului autorizaţia de interceptare, iar, conform Codului de procedură penală, acest lucru este făcut de procuror. Dreptul la acţiunile sub acoperire ale SRI este un alt articol criticat de Macovei, care consideră că acest serviciu se poate implica doar în prevenirea terorismului, nu şi a criminalităţii. Criminalitatea, conform manualelor de drept, se referă la orice tip de infracţiune. De asemenea, ministrul justiţiei consideră că perioada mandatului de urmărire, în cazul infracţiunilor de terorism, este prea mică - 120 de zile.
Ministerele au avut destul timp
Cele patru legi ale siguranţei naţionale au fost trimise ministerelor, spre avizare, încă din 24 mai. Ulterior a mai apărut o lege-cadru, a cincea, formulată rapid de Departamentul pentru securitate naţională din cadrul guvernului, care a fost lansată în dezbatere publică pe 26 iulie. Primul-ministru sublinia că noua legislaţie trebuie să eficientizeze activitatea instituţiilor statului, dar să acorde prioritate respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului.
La începutul lunii august, Ministerul Justiţiei prezenta în guvern concluziile analizelor comparative făcute asupra modului de organizare a serviciilor secrete în statele europene, potrivit cărora serviciile secrete pot nu numai să culeagă şi să analizeze informaţiile, pot şi aplica legea, sau pot funcţiona asemeni organelor de poliţie judiciară.
În urma observaţiilor societăţii civile, serviciile secrete nu vor putea avea ofiţeri acoperiţi în presă, în patronate, sindicate sau culte religioase. O altă modificare vizează finanţarea serviciilor secrete, care urmează să se facă exclusiv de la buget.