Legea lustraţiei ar mătura 1.000 de demnitari de pe scena politică

propagandă central, regional, raional şi judeţean ai fostului Consiliu al Culturii şi Educaţiei Socialiste; redactorii, redactorii-şefi adjuncţi şi secretarii generali de redacţie ai

propagandă central, regional, raional şi judeţean ai fostului Consiliu al Culturii şi Educaţiei Socialiste; redactorii, redactorii-şefi adjuncţi şi secretarii generali de redacţie ai instituţiilor de presă ale PCR, UTC şi UASCR fac parte din categoria lustrabililor. Persoanele din învăţământul de partid, de la Academia ştefan Gheorghiu sunt pe listă. şefii misiunilor diplomatice, consulare şi comerciale române din străinătate şi adjuncţii lor, cei care au deţinut funcţiile de guvernator şi viceguvernator al Băncii Naţionale, preşedinţi, prim-vicepreşedinţi şi vicepreşedinţi ai băncilor de stat la nivel judeţean, precum şi persoanele cu responsabilităţi în domeniul operaţiunilor valutare, figurează în lege. Lor li se adaugă securiştii, miliţienii şi conducătorii justiţiei comuniste.

Interdicţiile, de la preşedinte la consilierul comunal
Legea lustraţiei stabileşte lista de funcţii şi demnităţi publice pentru care nu pot candida, nu pot fi alese sau numite persoanele enumerate mai sus. Lista începe cu preşedintele şi consilierii prezidenţiali sau de stat şi continuă cu deputaţi şi senatori, membri ai guvernului, secretari şi subsecretari de stat sau funcţii asimilate acestora, secretari generali, secretari generali adjuncţi sau directori în aparatul guvernului, ministerelor sau autorităţilor administrative autonome. Sub incidenţa legii intră funcţiile de primar şi viceprimar, consilier de conturi al Curţii de Conturi sau judecător al Curţii Constituţionale, preşedinte şi şef de secţie al Consiliului Legislativ, avocat al poporului sau adjunct al acestuia, director ori director adjunct în serviciile secrete, conducătorii instituţiilor culturale la nivel central şi judeţean. Foştii comunişti de vază nu mai pot fi judecători sau procurori, membri al corpului diplomatic, inspectori general, inspector-şefi, directori generali sau şefi de serviciu din Inspectoratul General al Poliţiei ori din inspectoratele teritoriale. Interdicţiile mai vizează posturile de şef sau adjunct al şefului Statului Major General, comandant de Armată, director şi director adjunct al SPP şi STS.
Cei care candidează la una dintre funcţiile alese enumerate au obligaţia de a depune o declaraţie olografă pe proprie răspundere prin care precizează dacă activitatea lor din trecut cade sub incidenţa acestei legi. Acelaşi lucru trebuie să-l facă şi persoanele care se află în funcţiile nominalizate de această lege.
În urma verificării declaraţiilor se poate ajunge la înlăturarea din funcţie a persoanelor vizate.