Adevarul.ro

Deşi se laudă cu reforma internă, partidele şi-au menţinut structuri de conducere stufoase, în care să fie loc şi pentru vechii lideri, dar şi pentru „lupii“ tineri care vor să urce în ierarhie. PSD rămâne cu aceleaşi funcţii de conducere, PNL renunţă la postul de prim-vicepreşedinte, iar PDL îşi pregăteşte încă doi prim-vicelideri. 

La PSD, reforma abia încheiată a lăsat partidul cu o structură la fel de greoaie precum cea moştenită de la fostul lider Mircea Geoană. Social-democraţii au fost chiar pe punctul de a reînfiinţa funcţia de preşedinte executiv, eventual sub titulatura de prim-vicepreşedinte.

Ideea a  venit în preajma Congresului extraordinar, din tabăra lui Mircea Geoană ( pe atunci încă preşedinte al partidului) ca recompensă pentru un lider cu influenţă în partid care i-ar fi oferit sprijinul. Iniţiativa s-a lovit însă de opoziţia aripii Năstase, dar mai ales de împotrivirea liderului de onoare Ion Iliescu, care a declarat în repetate rânduri că în partid există deje destule funcţii.

În plus, pentru înfiinţarea funcţiei era nevoie de modificarea statutului partidului, propunere care a fost respinsă de mai-marii PSD. Ca urmare, cele două noi funcţii au rămas doar pe hârtie.

PSD păstrează moştenirea Geoană

Acum, social-democraţii sunt conduşi de un preşedinte, un preşedinte de onoare, un preşedinte al Consiliului Naţional, un secretar general şi 15 vicepreşedinţi. În schemă mai intră alţi doi preşedinţi, de la organizaţiile de femei şi de tineret, dar şi preşedintele Senatului şi liderul deputaţilor PSD, care participă şi ei la forul în care se iau deciziile.

În total, 23 de funcţii, la fel ca pe timpul lui Mircea Geoană, dar  care cu una mai puţin decât în vremurile de glorie în care la şefie se afla Ion Iliescu. La acel moment exista şi funcţia de preşedinte executiv, deţinută de Adrian Năstase, care ocupa şi fotoliul de premier. Secretarii executivi, care nu participă la forul de conducere decât dacă sunt invitaţi, sunt acum doar nouă, numărul acestora reducându-se faţă de perioada Iliescu.

Deşi a susţinut că nu are nevoie de funcţii în partid şi poate renunţa oricând la poziţia de preşedinte de onoare al social-democraţilor, întrucât el însuşi este un "brand", Ion Iliescu a rămas în continuare pe această poziţie.

PDL vrea dubluri pentru cuplul Videanu-Stolojan

La PDL, reforma aflată în plină desfăşurare nu va împuţina liderii partidului, ci dimpotrivă. Viitoarea structură de conducere, creionată până acum, cuprinde 38 de  funcţii, cu 9  mai multe decât cele existente. La  vârful partidul ar urma să se instaleze, pe lângă preşedinte, patru prim-vicepreşedinţi, un secretar general adjunct, trei secretari adjuncţi, 15 vicepreşedinţi şi 14 secretari executivi.

Această nouă formulă ar urma să fie validată de Consiliul Naţional de Coordonare, convocat pentru 9 aprilie, iar apoi aprobată în Convenţia Naţională, care se va reuni la 15 iulie. Dacă votul va fi favorabil, atunci în organigrama PDL vor apărea două noi funcţii de prim-vicepreşedinte (faţă de cele două deja existente), trei funcţii de secretar adjunct şi opt de secretar executiv.

Cele patru funcţii de prim-vicepreşedinte sunt disputate de Theodor  Stolojan, Adriean Videanu, Gheorghe Flutur şi Gheorghe Falcă, în timp ce Elena Udrea s-ar mulţumi cu un post de vicepreşedinte. Noile poziţii vor putea fi ocupate chiar şi de tinerii democrat-liberali cu  merite deosebite, dat fiind că din proiectul noului statut a fost eliminată obligaţia de a avea o anumită vechime în partid pentru a putea ocupa diferite funcţii de conducere în partid. Face excepţie preşedintele partidului care trebuie să dovedească faptul că are o vechime de cinci ani ca membru şi de trei ani ca militant al partidului.

Interdicţia nu-i afectează pe foştii PLD-işti din moment ce activitatea lor în alte partide este socotită ca vechime în actual formaţiune politică. De asemenea, au fost anulate interdicţiile de vechime pentru candidaturile la Parlamentul naţional şi Parlamentul European, urmând ca cerinţele pentru aceste candidaturi să fie stabilite printr-un regulament referitor la criteriile de promovare în PDL.

PNL a scăpat de postul de prim-vicepreşedinte

În urma Congresului de la începutul lui martie, PNL a păstrat aceeaşi structură de conducere. Liberalii au decis totuşi că se impun unele ajustări: poziţia de prim-vicepreşedinte a fost eliminată şi transformată în funcţie de vicepreşedinte, iar numărul membrilor în forul de conducere a fost sporit cu doi.

O altă modificare a fost operată şi în privinţa foştilor lideri ai partidului. Potrivit vechiului statut, toţi cei trei foşti preşedinţi (Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu -Quintus şi Călin Popescu - Tăriceanu) făceau parte din Biroul Politic Central, forul în care se iau deciziile. La Congres s-a decis ca doar preşedintele de onoare al partidului, adică Mircea Ionescu-Quintus şi preşedintele fondator, Radu Câmpeanu, să facă parte din Birou.

Astfel, noua structură de conducere a PNL cuprinde 35 funcţii: preşedintele, 15 vicepreşedinţi şi 17 membri, la care se adaugă preşedintele de onoare şi preşedintele fondator. Actuala formulă cuprinde doar o funcţie în plus faţă de cea veche.

Conservatorii şi-au mărit şi ei structura de conducere, care însumează acum 12 funcţii. PC a decis la Congres crearea postului de prim-vicepreşedinte, care a fost ocupat, în urma alegerilor interne, de primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. O altă hotărâre luată la Congres stabilea ca numărul vicepreşedinţilor să fie de minimum şapte, iar secretarii generali adjuncţi să fie cel puţin trei.

La UDMR, structura de conducere complexă a rămas aceeaşi de o bună bucată de timp. Cu un calcul mult simplificat, se poate afirma că principalele funcţii cu atribuţii de conducere şi executive sunt în număr de 20.

Calcul

128 reprezintă totalul funcţiilor de conducere ale celor cinci formaţiuni parlamentare, ceea ce înseamnă că media posturilor de la vârful partidelor este de 26.

9 funcţii ar urma să fie înfiinţate în noua structură de conducere a democrat-liberalilor, în vreme ce conservatorii şi-au creat

şi ei un post de prim-vicepreşedinte.

Comentarii:Trebuie să împartă funcţii la toată clientela

Stelian Tănase

analist politic

Partidele au făcut un pas înapoi în ultimii ani şi sunt la fel de încărcate ca şi birocraţia românească. Au din ce în ce mai multe funcţii de conducere pentru că liderii partidelor trebuie să împartă la toată clientela câte ceva. Trebuie să-i mulţumescă pe toţi din teritoriu pentru a nu avea adversari puternici la Congres. Mai mult, în partidele româneşti funcţionează criteriul vechimii în formaţiune, şi nu cel al competenţei. Cu cât ai lipit mai multe afişe în campanii şi cu cât ai susţinut mai mult anumiţi lideri, cu atât trebuie să fii răsplătit.

Partidele ar trebui să fie mult mai mici şi mult mai eficiente, cea mai mare problemă a lor este cea legată de selecţia celor din conducere. Nu sunt promovaţi oameni cu idei. Aceştia nu intră în partide pentru că uşile nu sunt deschise şi pentru că şefii de filiale pândesc să nu vină cineva să le ia locul. În concluzie, partidele de astăzi sunt la fel de conservatoare şi funcţionează după aceleaşi principii ca acum 15 ani.

Comentarii:Teritoriul a adus voturi, iar centrul i-a cedat funcţii

Iosif Boda

analist politic

Principalele partide nu numai că şi-au păstrat structura stufoasă de conducere, ci chiar şi-au sporit funcţiile de la vârf. Explicaţia ar fi, pe de o parte, că centrele de presiune s-au multiplicat. Sunt numeroase organizaţii judeţene puternice care au adus partidului voturi, funcţii şi care au pretenţii de reprezentare în prima linie. În aceste condiţii, centrul a trebuit să cedeze. Aceasta s-a întâmplat chiar dacă, atât la PNL, cât şi la PSD, puterea s-a concentrat în mâna unui singur om, a preşedintelui.

La social-democraţi este însă o situaţie specială, fiind vorba despre un preşedinte nou, cu o gardă de vicepreşedinţi aparţinând altui curent. Pe de altă parte, toate cele trei mari partide -PDL, PSD şi PNL -s-au perindat la guvernare. Au oameni care sunt sau au fost miniştri şi care trebuie incluşi în conducere. Având funcţii în Executiv, ei nu pot să aloce însă prea mult timp activităţilor de partid. În aceste condiţii, au fost create alte funcţii, care să fie ocupate de oameni care să se dedice partidului.