Încrederea în justiţie s-a prăbuşit cu opt procente în şase luni

Lipsa oricărui rezultat în marile dosare de corupţie a spulberat speranţa că există cu adevărat voinţă pentru combaterea flagelului

două dintre concluziile celui mai recent sondaj de opinie, realizat în toate statele UE prezentat, ieri, la Bucureşti. Studiul arată că 48 la sută din români sunt mulţumiţi de traiul pe care-l au, cifră foarte mică în comparaţie cu media de 72 la sută de mulţumiţi din ţările care au aderat în 2004 la UE. La polul opus se află Suedia, o ţară în care 98 la sută se declară mulţumiţi de felul în care trăiesc.
Încrederea în justiţie a scăzut de la 34 de procente la 26, doar în şase luni. "Românii au aflat mai multe despre justiţie, despre combaterea corupţiei, a existat şi raportul Comisiei Europene care atrăgea atenţia că ţara mai are probleme la capitolul justiţie şi luptă împotriva corupţiei", a explicat însărcinatul cu afaceri din cadrul Reprezentanţei CE la Bucureşti, Giorgio Ficcarelli. Sociologul Dumitru Sandu, coordonatorul sondajului pentru România, afirmă că, pe măsură ce informarea creşte în rândul populaţiei, cresc şi aşteptările şi exigenţa. "Totodată, faptul că au existat promisiuni de soluţionare a corupţiei, au fost începute anchete în astfel de cazuri, care însă nu au dat încă rezultate concrete (condamnări n.r), a creat percepţia că nu s-a făcut nimic", adaugă sociologul. Românii au devenit mai critici şi pentru că au călătorit şi lucrat prin Europa şi au văzut cum funcţionează acolo instituţiile, mai spune Sandu.
Sărăcia nu împiedică optimismul
Vestea bună care reiese din sondaj este, potrivit lui Dumitru Sandu, că spre deosebire de bulgari, care sunt săraci şi pesimişti, pe români sărăcia nu-i împiedică să rămână optimişti. Optimismul individual este mai ridicat în România decât în UE, 40 la sută, comparativ cu 31 de procente înregistrate în noile state UE şi 35 la sută în vechea Europă. "Bulgaria este un fel de Vaslui - sărac şi pesimist cronic - al Uniunii Europene", explică Sandu. Studiul arată că doar 30 la sută din români cred că după primul an de la aderare le va merge mai bine economic. Românii cei mai pesimişti sunt cei din nord-estul ţării, acolo unde sărăcia este cea mai mare. Locuitorii Vasluiul, unde rata şomajului este cea mai ridicată la nivelul ţării, sunt "pesimişti cronici", cum îi numeşte Sandu. Ei cred că acum e rău în România şi va fi în 12 luni şi mai rău. Pesimismul este legat direct de migraţia forţei de muncă, explică sociologul. Acolo, unde oamenii au plecat la muncă în Spania sau Italia, speranţa că într-un an va fi mai bine din punct de vedere economic este crescută. Astfel de zone de optimişti sunt Banatul, Maramureşul şi zona Bucureştiului. Aici oamenii cred că e bine acum şi că va fi şi mai bine.

Soluţiile sunt aşteptate de la Bruxelles
Cea mai mare problemă cu care se confruntă România este sărăcia, crede aproape jumătate din populaţia ţării (45%). Creşterea preţurilor şi sistemul de sănătate reprezintă alte două aspecte de care suferă românul. Pe lista problemelor, infracţionalitatea apare abia pe locul patru, 89 la sută din populaţie crezând că justiţia este prea tolerantă. Spre deosebire de români, cea mai îngrijorătoare problemă a celorlalţi cetăţeni UE este şomajul (38 %), urmat de infracţionalitate. Dacă românii cred că imigraţia este un lucru benefic, europenii mai vechi o califică, în procent de 24 la sută, drept un fenomen anormal. Terorismul, care nu-i preocupă deloc pe români, ocupă locul cinci pe lista preocupărilor celorlalţi europeni. În comparaţie cu vecinii din UE, românul crede în continuare că rezolvarea dificultăţilor sale vine de la Uniunea Europeană, instituţiile europene beneficiind, în România, de mult mai mult credit decât cele naţionale. Bruxelles trebuie să rezolve fenomenul sărăciei, cred 67 la sută dintre români. Potrivit studiului, o altă prioritate a UE - din perspectivă românească - trebuie să fie combaterea şomajului şi apoi menţinerea păcii şi a securităţii în Europa. Studiul arată că marea majoritate a românilor (72%) ar renunţa la libertate în favoarea egalităţii şi justiţiei.

Un salariu decent este "dreptul omului"
Românii au aceleaşi valori ca germanii, francezii şi italienii şi le ierarhizează la fel: drepturile omului, urmate de pace şi de respectarea vieţii omului. Pe ultimul loc al scării valorice, în concordanţă cu trendul european, este plasată respectarea altor culturi, doar 3 la sută din români calificând-o drept valoare personală. "Este foarte adevărat, avem valori comune cu ceilalţi cetăţeni europeni, numai că le definim altfel", spune sociologul Dumitru Sandu. Dacă pentru un german drepturile omului se referă la protecţia mediului, a libertăţilor individuale, românul se gândeşte la raportul preţuri-salariu când spune "drepturile omului", explică Sandu. Peste jumătate din persoanele care au apreciat că preţurile sunt o problemă gravă a ţării susţin, în acelaşi timp, drepturile omului ca valoare prioritară, indică eurobarometrul. Spre deosebire de ceilalţi europeni, mare parte din români consideră împlinirea personală drept o valoare importantă.

Intoleranţa faţă de homosexuali şi legalizarea drogurilor se menţine
Intrarea în Comunitatea Europeană la 1 ianuarie nu i-a făcut însă mai toleranţi pe români. Peste 80 la sută s-au declarat împotriva mariajului între homosexuali şi 92 la sută din români nici nu vor să audă de adopţii de copii de către cupluri homosexuale. La polul opus se află ţara libertăţii, Olanda, care în proporţie de 89 la sută aprobă căsătoriile între parteneri de acelaşi sex, media la nivelul UE a celor toleranţi fiind de circa 44%. Cât despre legalizarea canabisului, doar nouă procente din români sunt de acord cu preluarea modelului olandez şi 11 la sută din bulgari.