Guvernul a trecut om cu om prin examenul comisiilor

Ministrii din Cabinetul Calin Popescu-Tariceanu au fost audiati, ieri, in Comisiile permanente ale Parlamentului, fiecare dupa specialitate, dupa cum prevede Constitutia, cei trei vicepremieri urmand

Ministrii din Cabinetul Calin Popescu-Tariceanu au fost audiati, ieri, in Comisiile permanente ale Parlamentului, fiecare dupa specialitate, dupa cum prevede Constitutia, cei trei vicepremieri urmand sa fie audiati azi. Ministrii au trecut cu bine testul comisiilor, cu exceptia Cristinei Parvulescu, propusa la Integrare Europeana. In mod incredibil pentru un ministru de resort, Parvulescu nu a stiut diferenta dintre Consiliul Europei si Consiliul European. In istoria postdecembrista a Parlamentului a mai existat un singur caz de ministru care a primit aviz negativ de la senatori si deputati. Este vorba de liberalul Sorin Stanescu, fost ministru al Sporturilor in guvernarea CDR. La una dintre multele remanieri de guvern, Stanescu a fost propus ca ministru al Apararii, dar a fost retras dupa ce s-a dovedit ca nu avea nici cele mai elementare cunostinte in domeniu. Avizul comisiilor este consultativ, decizia finala apartinand plenului celor doua Camere, care se reunesc azi dupa-amiaza pentru a da votul de investitura Guvernului.
Codrut Seres impaca programul PSD cu cel al Aliantei
Candidatul pentru Ministerul Economiei, senatorul umanist Codrut Seres, a obtinut avizul celor patru comisii de specialitate din Camera Deputatilor si Senat fara nici un vot impotriva. In favoarea sa s-au pronuntat 56 de senatori si deputati, nu a fost nici un vot impotriva, inregistrandu-se doar 3 abtineri. Codrut Seres a obtinut astfel in mic ceea ce altii anuntau despre intregul guvern: o larga concentrare transpartinica. Pesedistii, in frunte cu titularul postului, Dan Ioan Popescu, peremistii, plus reprezentantii partidelor din coalitia guvernamentala s-au declarat satisfacuti de raspunsurile lui Codrut Seres. Senatorul umanist, in varsta de 35 de ani, de profesie inginer militar, a declarat ca programul sau in fruntea dificilului Minister al Economiei se va axa pe indeplinirea sarcinilor asumate de Romania in procesul de integrare. Viitorul ministru a precizat ca va indeplini punct cu punct toate angajamentele din foaia de parcurs semnata deja de Guvernul Romaniei. Raspunzand la o intrebare a ministrului Dan Ioan Popescu, Codrut Seres a afirmat ca nu se pune problema redeschiderii capitolelor privind energia si concurenta. In stilul sau caracteristic, Mitica Dragomir l-a intrebat daca stie ceva despre intentiile presedintelui PUR, Dan Voiculescu, de a prelua Aeroportul Baneasa. Codrut Seres a spus ca nu are nici un fel de informatii in acest caz. La intrebarea unui parlamentar PSD privind programul pe care-l va sustine, pe cel al PSD + PUR din campania electorala, sau pe cel actual al Aliantei D.A., Codrut Seres a raspuns ca ambele programe sunt apropiate si este un avantaj sa le cunosti bine pe amandoua.
Gheorghe Flutur vrea sa rezolve mai repede procesele funciare
Atmosfera in Comisia de agricultura la audierea candidatului PNL-PD la functia de ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, a fost relaxata. Acesta si-a prezentat programul in domeniul agriculturii pe care intentioneaza sa-l promoveze: asigurarea unei rente funciare viagere de 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol vandut de un proprietar in varsta de minimum 60 ani, precum si 50 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol detinut de un proprietar in varsta de minimum 60 ani care renunta la folosirea terenului in favoarea unei exploatatii inregistrate. De asemenea, fermele familiale care au minimum 3 vaci urmeaza sa fie sprijinite de stat, pentru dotarea lor cu aparate de muls, instalatii pentru racire si stocare de lapte. Totodata, Gheorghe Flutur a promis ca accizele la motorina pentru agricultura vor fi reduse cu 50%. "Am analizat si am observat ca la noi acciza este exagerata fata de tarile UE", a spus candidatul Aliantei PNL-PD la functia de ministru al Agriculturii. De asemenea, el a mai declarat ca isi propune "o accelerare a proceselor judiciare funciare. Sunt peste 2,2 milioane procese pe rol, in Romania, iar mai mult de jumatate din acestea sunt procese funciare", a spus Flutur, fara a preciza si modalitatea prin care se va putea face acest lucru.
Vasile Blaga promite sa puna serviciul secret al MI sub control parlamentar
Consilierul prezidential pe probleme de aparare si siguranta nationala, Vasile Blaga, propus pentru functia de ministru de Interne in guvernul Tariceanu, a promis,ieri, ca va pune "sub controlul efectiv al Parlamentului" serviciul de informatii al acestui minister. "Sunt foarte multe de facut pe interferentele dintre servicii. Orgoliile trebuie lasate la o parte", a spus Blaga, in timpul audierii sale in comisiile parlamentare de aparare si de administratie publica. El a promis ca va respecta contractele de achizitii semnate de Ministerul de Interne in perioada guvernului Nastase, inclusiv cel cu firma EADS pentru securizarea frontierei. "Noi am criticat modul in care s-au facut aceste contracte", a explicat consilierul prezidential. Vasile Blaga a amintit ca, la 15 martie, Romania trebuie sa prezinte Uniunii Europene planul anual de investitii in vederea securizarii frontierelor, aceasta fiind una din conditiile puse de Uniune pentru inchiderea negocierilor la capitolul justitie si afaceri interne. Candidatul la functia de ministru al Administratiei si Internelor a mai promis ca va anula rolul politic al prefectului si a apreciat ca ar trebui eliminata "veriga" reprezentata de consiliul judetean in traseul fondurilor transmise de guvern comunitatilor locale. Blaga a trecut cu 57 de voturi pentru, 6 impotriva si 2 abtineri.
Candidatul la Munca promite revolutie fiscala
Gheorghe Barbu, candidatul pentru functia de ministru al Muncii, a anuntat ca intentioneaza sa declanseze o adevarata revolutie in fiscalitatea pe forta de munca. Astfel, vor scadea imediat impozitele pe venit si profit si, in timp, vor scadea si taxele sociale. Procentele si etapizarea acestor scaderi nu au fost precizate Gheorghe Barbu a comunicat o singura cifra - la sfarsitul anului 2008, salariul mediu brut va fi cu 60 la suta mai mare decat cel actual. In ceea ce priveste pensiile, candidatul la functie de ministru al Muncii a promis ca va accelera procesul de recalculare inceput de guvernul Nastase. In plus, in cei patru ani de guvernare, vor fi doua etape de majorari, astfel incat in 2008 valoarea medie a pensiei va fi cu 30 la suta mai mare, in termeni reali, fata de valoarea actuala. Fondurile necesare majorarii si accelerarii recalcularii vor fi obtinute din veniturile rezultate din scoaterea la lumina a muncii la negru. Gheorghe Barbu estimeaza ca, in ciuda diminuarii fiscalitatii, veniturile bugetului de asigurari sociale vor creste cu cel putin 10 la suta. Sistemul de plata a indemnizatiei de somaj va fi modificat. Pe langa indemnizatia fixa in cuantum de 75 la suta din salariul minim acordat acum, se va introduce si o alta indemnizatie, proportionala cu contributia platita de-a lungul timpului de salariatul ajuns somer. Alocatiile pentru copii vor creste de la 5 la 10 euro, iar indemnizatia pentru cresterea copilului, in valoare de 6,5 milioane de lei pe luna, va fi acordata si mamelor care nu au platit contributiile de asigurari sociale. Neclaritatile in ceea ce priveste procentele de majorare a unor cheltuieli, diminuarea altora si etapele aplicarii programului propus de Gheorghe Barbu au fost maruntite de parlamentarii PSD mai bine de o ora. La inchiderea transmisiei, audierea in Comisie continua. Ministrul candidat a trecut de Comisie cu 33 de voturi pentru si 2 impotriva.
Mircea Cinteza isi propune sa treaca Asigurarile de sanatate in subordinea Parlamentului
La audierile de la Parlament, prof. dr. Mircea Cinteza a inceput cu o expunere de 25 de minute a principalelor obiective ale mandatelor de la Ministerul Sanatatii. El a spus parlamentarilor ca doreste autonomia Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si trecerea acesteia sub controlul Parlamentului, de asemenea el a declarat ca CNAS trebuie sa-si colecteze singura fondurile, nu prin Ministerul de Finante, cum se face acum. Cresterea fondurilor pentru Sanatate se poate face, in opinia lui Mircea Cinteza, prin redirectionarea contributiilor inapoi la Sanatate. Mircea Cinteza a mai precizat ca este necesara definirea unui pachet de servicii medicale publice, pentru a face loc pe piata asigurarilor private. De asemenea, este necesara renuntarea la reesalonarile la plata asigurarilor de sanatate pentru marile companii. Sistemul sanitar va functiona mai bine daca are loc si o implicare mai mare a comunitatii locale, este de parere Cinteza. In ceea ce priveste CNAS, Cinteza a declarat ca presedintele acestei institutii ar trebui ales de Parlament la fiecare patru ani, si nu numit de primul-ministru, cum se face acum. Intrebat daca se va mentine sistemul de compensare cu 90 la suta a medicamentelor, Cinteza a evitat sa dea un raspuns direct, spunand ca este nevoie de o evaluare a listei si a procentelor cu care acestea sunt compensate.
Mona Musca vrea sa desparta Cultele de Cultura
In fata comisiilor reunite de cultura si ale drepturilor omului ale Parlamentului, Mona Musca, desemnata pentru postul de ministru al Culturii si Cultelor, si-a prezentat viitorul program de guvernare. In principal, ea a militat pentru marirea rolului jucat de cultura in activitatea viitorului guvern, precizand ca este nevoie de minimum 1% din PIB pentru acest domeniu. O alta idee asupra careia pretendenta la postul de ministru a insistat a fost aceea a cresterii transparentei in activitatea ministerului, atat in raport cu legislativul, cat si cu societatea civila. Ea a promis ca societatea civila va fi implicata in elaborarea viitoarelor strategii, proiectele ministerului supunandu-se dezbaterii publice. Totodata, ea a precizat ca toate cheltuielile din bani publici ale ministerului vor fi publicate pe site-ul acestuia. Va continua procesul de descentralizare si va corecta modalitatile de finantare. Mona Musca a mai precizat ca va milita pentru despartirea secretariatului pentru Culte de actualul Minister al Culturii, acesta urmand sa aiba un statut autonom. Totodata, in cursul dezbaterii, ea s-a declarat personal impotriva exploatarii miniere de la Rosia Montana, dar a precizat ca decizia trebuie sa apartina exclusiv specialistilor. Dat fiind ca dezbaterile s-au prelungit extrem de mult din cauza discutarii aprinse a unor chestiuni de procedura ridicate de presedintele Comisiei de cultura a Senatului, Adrian Paunescu, la ora inchiderii editiei votul final nu fusese inca exprimat.
Mircea Miclea vrea sa fie psihoterapeutul scolii romanesti
Psihoterapeut in ale hipnozei (pentru care a primit un premiu in Germania), ministrului Educatiei, prof. univ. Mircea Miclea, nu i-a fost greu sa ofere comisiilor de invatamant ale Parlamentului un bun discurs educational, al carui principal atu a fost siguranta. Pentru noul ministru prioritatile acestui mandat vor fi: preluarea cumulativa a legislatiei existente pentru realizarea integrarii invatamantului romanesc in peisajul european, descentralizarea cat mai mult posibil a sistemului, corelata cu o crestere semnificativa a responsabilitatii in cheltuirea banilor publici si cresterea calitatii invatamantului, atat a procesului, cat si in utilizarea fondurilor. In privinta salarizarii cadrelor didactice, noul ministru crede ca va reusi sa dubleze salariile si isi exprima increderea intr-o crestere serioasa a salariilor prin introducerea cotei unice de impozitare. Prof. univ. Mircea Miclea promite ca va incerca gasirea unei surse alternative de finantare prin introducerea obligativitatii finantarii de catre institutiile publice a cursurilor de formare profesionala si manageriala continua, masura ce va avea in viziunea sa un dublu efect, ridicand si nivelul educational al structurilor administrative nationale si locale, aducand si fonduri scolii. Deosebit de clar, punctual, noul ministru a dovedit ca a gandit programul de guvernare si fiecare din posibilele intrebari ale parlamentarilor: vom avea in sfarsit evaluare permanenta a elevilor, si nu evaluarea punctual a examenelor de pana acum, standarde nationale educationale si, pana in martie 2005, diagnoza sistemului de invatamant romanesc, realizata de specialistii Consiliului National pentru Reforma. Ministrul a promis si ca, deocamdata, nu-l preocupa darea afara a inspectorilor din minister, pentru ca nu vrea sa se priveze singur de o memorie administrativa "importanta", ci realizarea programelor care sunt in acest moment in intarziere. Programul de guvernare prevede crearea conditiilor institutionale pentru infiintarea unor facultati de stat in limbile minoritatilor nationale si asigurarea cadrului de organizare si finantare a invatamantului confesional la toate profilurile si nivelurile.