Geoană joacă la ruleta rusească
0PSD îşi joacă soarta viitorilor patru ani odată cu votul la moţiunea de cenzură şi aplică primul test viitorului mega-partid prezidenţial. Dacă moţiunea trece, PSD şi Mircea Geoană
PSD îşi joacă soarta viitorilor patru ani odată cu votul la moţiunea de cenzură şi aplică primul test viitorului mega-partid prezidenţial.
Dacă moţiunea trece, PSD şi Mircea Geoană au prima victorie, concretă, din ultimii ani. Ce capital electoral a câştigat PSD prin tentativa de reformare, a pierdut prin suspendarea lui Băsescu. Dacă social-democraţii îl dau jos pe Tăriceanu, o să reuşească ce n-a reuşit Băsescu în doi ani.
Dar există şi reversul medaliei. Traian Băsescu nu îl va numi pe Mircea Geoană premier, i-a spus-o şi în faţă, când s-au văzut la Cotroceni.
Singura şansă a pesediştilor ar fi ca Băsescu să numească un premier de la PD, ca apoi să-i poată ataca pe democraţi din opoziţie. Un an la guvernare înseamnă şapte procente mai puţin pentru partidul respectiv, mai ales dacă este vorba de ultimul an de guvernare, sună estimările sociologilor. Aşa că PSD ar putea concura umăr la umăr cu PD la următoarele alegeri, însă Vasile Blaga şi democraţii ar organiza scrutinul.
Căderea lui Tăriceanu ar însemna pentru PSD ceva procente în plus la alegerile europene. Nu multe, dar suficiente cât să obţină cele 12 mandate pe care şi le-au propus. În schimb, PSD poate să dea o lovitură de graţie mega-partidului prezidenţial (partidul de centru-dreapta anunţat de Băsescu la referendum), aflat încă în faşă.
Dându-l jos pe Tăriceanu, Geoană flutură pe la nasul PD şi PLD ciolanul guvernării. Lupta cea mare se dă acum în interiorul PD, şi apoi între PD şi PLD. Democraţii şi liberal-democraţii au început deja să-şi împartă portofoliile şi să discute despre posturile ce revin fiecăruia în cazul unei fuziuni. În PD pot apărea două facţiuni.
Una a lui Vasile Blaga, interesată de putere, cu care lui Traian Băsescu i-ar fi greu să lucreze, întrucât nu ar putea-o controla uşor. Alta ar putea fi condusă chiar de Elena Udrea, care să-i adune pe cei ce s-ar revendica drept adevăraţii adepţi ai lui Traian Băsescu în proiectul pentru România.
Dacă nu se ceartă între ei, pediştii s-ar putea certa cu pelediştii pe împărţirea avantajelor guvernării. Disensiunile între PD şi PLD i-ar putea determina pe liberalii şi pesediştii doritori să se alăture "partidului lui Băsescu" să se gândească de două ori. Fără coagularea acestor forţe, şi cu democraţii învrăjbiţi, PSD ar putea să domine viitoarele alegeri. Orice altceva înseamnă sfârşitul carierei politice a lui Mircea Geoană.