Dacă avem nevoie de altă Constituţie: idei de la Avocatul Poporului, şeful Senatului, UDMR

Mircea Geoană

Reprezentanţi ai partidelor parlamentare, profesori de drept din ţară şi reprezentanţi ai instituţiilor publice au dezbătut joi, la Facultatea de Drept din Capitală, modificarea Constituţiei. "Politicianul român se gândeşte cum să împartă puterea, nu cum să o folosească", a spus preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

Dezbaterea "Revizuirea Constituţiei economice a României" a fost organizată de Institutul de Politici Publice, în colaborare cu Centrul de Drept Constituţional şi Instituţii Politice. La evenimentul susţinut joi au fost invitaţi mai mult reprezentanţi ai partidelor politice din România, dar numai PSD şi UDMR au onorat invitaţia.

Propunerile lui Mircea Geoană

Mircea Geoană, care a luat cuvântul în timpul dezbaterii, a menţionat că afirmaţiile sale nu reprezintă poziţia oficială a Partidului Social Democrat, ci aprecierile sale în calitate de preşedinte al Senatului României. Principala idee înaintată de şeful Senatului a fost necesitatea revizuirii Constituţiei ţării, referindu-se la reformarea instituţiilor de stat şi a procedurilor legislative care au preocupat atât scena politică a României, cât şi mass-media româneşti.

- "Potrivit statisticilor din Parlament, peste 50% din actele normative au fost legate de reformarea instituţiilor statului. În ceea ce priveşte relatarea presei despre activitatea politică, peste 60% din ştiri au fost tot despre reformarea instituţiilor statale", a atras atenţia şeful Senatului. "Este un fel de «Meşterul Manole» dus la extrem. Este un şantier pe care l-am pornit, dar pe care nu suntem capabili să-l realizăm. Este o carenţă fundamentală a politicianului român, care se gândeşte cum să împartă puterea, nu cum să o folosească.

România nu este un stat social. Este un stat care a produs inechitate. Trebuie să găsim un model regional propriu de revizuire a Constituţiei, să adoptăm un hibrid social liberal, nu să importăm fetişuri din exterior", a declarat Mircea Geoană, referindu-se la aplicarea modelelor constituţionale europene în România.

Ordonanţele de urgenţă, "o bătaie de joc la adresa muncii parlamentare"

În opinia lui preşedintelui Senatului, principala problemă a statului român este "capacitatea de guvernanţă economică". Mircea Geoană a înaintat câteva soluţii pentru contracararea deficienţelor sistemului de guvernământ român:

- "ar trebui să bugetăm multianual", aşadar legea bugetului să nu mai fie adoptată o singură dată pe an;

- "ar trebui să fie o mai mare claritate între activitatea prezidenţială şi cea guvernamentală", mai cu seamă, între preşedinte şi premier;

- "insist pentru limitarea draconică a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. Este o bătaie de joc la adresa muncii parlamentare";

- "ar trebui eliminată procedura de urgenţă din adoptarea bugetului de stat".

Despre chestiunea maghiară, Basarabia şi descentralizarea economică

Şeful Senatului a adus în discuţie chestiunea maghiară şi situaţia Basarabiei, din perspectiva în care cele două şi-au pus amprenta pe forma actuală a guvernământului român. "Înainte a fost nevoie să ţinem laolaltă mai multe etnii şi de aceea am mers pe modelul teritorial francez. Dar, acum, numai suntem un stat fragil şi ar trebui să acceptăm descentralizarea economică. Descentralizare nu mai trebuie să fie un lucru de care România să se teamă."

Despre diasporă şi drepturile sale electorale

Totodată, Mircea Geoană a atras atenţia asupra diasporei româneşti şi asupra modului în care aceasta se foloseşte de drepturile sale electorale. "Ce facem cu românii din afara graniţelor, nu doar cu cei care sunt acolo de mulţi ani, ci şi cu milioanele de români care pleacă să muncească? Ce ne facem cu românii care se nasc în Spania? Ce relaţie au ei cu statul român?"

Şeful Senatul a revenit asupra temei principale de dezbaterii, concluzionând că este necesară "crearea unei instituţii care să aibă capacitatea de monitorizare a politicilor publice". Un asemenea organism nu există, în prezent, în România, iar crearea lui de către oamenii abilitaţi în domeniu ar fi benefică pentru stat.

Mircea Geoană a conchis precizând că "trebuie evitate clişeele în revizuirea Constituţiei". "Trebuie să ne uităm la cum arată România şi, astfel, trebuie să facem Constituţia", prin adaptarea modelelor străine la specificul local românesc, şi nu prin importarea modelelor predefinite.

Poziţia UDMR: regionalizarea supără multă lume

Propunerile UDMR au fost susţinute, joi, de către deputatul Márton Árpád, membru al Comisiei Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, înfiinţată în 2009.

"Noi, cei de la UDMR, am reuşit să avem o consultare cu formaţiunile care au ieşti din UDMR: cu domnul Tőkés László, cu Partidul Civic Maghiar şi cu organizaţiile secuieşti. În urma acestor consultări, prin consens, am creat o subcomisie pentru revizuirea Constituţiei".

Oficialul maghiarilor a continuat prin expunerea următoarelor cerinte şi aprecieri:

- "Noi vrem structura bicameral";

- "Senatul trebuie să fie reprezentantul regiunilor, într-un stat în care regionalismul are un caracter pronunţat";

- "Cuvântul «regionalizare» supără multă lume, există o dispută între noi şi unii politicieni în acest sens. Am fi bucuroşi dacă România ar adopta actualul model regional francez";

- "Puteri sporite pentru Parlament şi mai scăzute pentru Guvern";

- "Eliminarea totală a ordonanţelor de urgenţă şi a procedurii de desfiinţare a Guvernului".

"Contituţia nu trebuie să reprezinte o doctrină sau alta, ci trebuie să fie o construcţie durabilă", a continuat Márton, care a atras atenţia că, el personal, ar introduce "o prevedere care să interzică, în an electoral, modificarea legilor pe probleme sociale şi fiscale, pentru că asta a adus mult rău României".

Comisie fără activitate - "Nu ne paşte pericolul de a modifica Constituţia"

Însă, reprezentatul UDMR a precizat că "nu ne paşte pericolul de a modifica Constituţia". "În 2009, s-a format Comisia Comună în Parlament, dar nu s-a întâlnit niciodată până acum", a afirmat Márton Árpád. Declaraţia lui este susţinută şi de faptul că, până în prezent, doar PNL a elaborate mai multe proiecte de revizuire a Constituţiei, celelalte partide nefăcând demersuri în acest sens.

Avocatul Poporului: Parlamentul e eşuat în două funcţii majore

Ioan Muraru, actual preşedinte al instituţiei "Avocatul Poporului" şi fost judecător al Curţii Constituţionale, nu întelege de ce Parlamentul este exonerat de vină pentru neajunsurile din politica românească, pentru care este trasă la răspundere guvernarea. "Asist la mari dispute politice şi constat un lucru: mereu se merge pe ideea că pentru neajunsurile din politică trebuie să fie responsabile Guvernul şi Preşedintele, nu înţeleg de ce Parlamentul se sustrage."

Totodată, Muraru a acuzat: "În România, Parlamentul nu şi-a realizat două funcţii majore: cea de legiferare şi cea de control".

"În ceea ce priveşte funcţia de legiferare, Parlamentul a lăsat Guvernul să se descurce cum poate şi, astfel, Guvernul poate fi mai uşor criticat. În ceea ce priveşte funcţia de control, Guvernul funcţionează în baza unui program aprobat de Parlament. Aşadar, cel din urmă este obligat să verifice acest program, lucru care nu prea se întâmplă", a adăugat Avocatul Poporului.

"Întâi, trebuie să vedem dacă atingem punctele esenţiale ale revizuirii Constituţiei şi nu trebuie să mergem pe ideea revizuirii acesteia pentru a rezolva orgoliile unor autorităţi publice", a conchis Ioan Muraru, care a recunoscut: "Nu aveam cea mai fericită Constituţie".

Victor Babiuc: România nu este un stat de drept

Victor Babiuc, care a ocupat de două ori funcţia de ministru al Apărării, a precizat, la rândul lui, că România nu are o Lege Fundamentală bună". "Deşi nu sunt un partizan al revizuirii Constituţiei, România nu are o Lege Fundamentală bună şi lucrurile cele mai grave se petrec în legile care completează Constituţia."

"Cea mai gravă problemă a ţării este nefuncţionarea instituţiilor statului, Motiv pentru care nu se poate spune că România este un stat de drept. Cum să renunţe un şef de stat la serviciile Poliţiei? Cum să facă magistraţii grevă când nu voie?", a criticat Victor Babiuc.