Frontul Salvării Sturionilor

Specialişti din patru ţări se întâlnesc mâine ca să găsească o soluţie pentru morunii, nisetrii şi păstrugile din Dunăre, peşti aflaţi pe cale de dispariţie. Populaţiile acestor specii de peşti sunt în pericol după ce Ministerul Agriculturii a sistat programul de repopulare cu sturioni a apelor Dunării, început în 2006.

Problema sturionilor din apele Dunării va fi discutată în cadrul celei de-a patra reuniuni regionale a ţărilor din Nord-Vestul Mării Negre şi a celor riverane Dunării, care va avea loc mâine la Săruleşti, în judeţul Călăraşi.

Specialişti din România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina vor căuta soluţii pentru salvarea populaţiilor de sturioni sălbatici din regiune. Reuniunea vine în contextul în care Ministerul Agriculturii a oprit în 2010 programul de repopulare a Dunării cu sturioni, program început în 2006 şi care ar fi trebuit să se încheie în 2015. Specialiştii susţin că întreruperea programului pune sturionii în pericol, din cauză că generaţia care s-a format în cei cinci ani este foarte slabă şi trebuie susţinută înmulţirea lor în fiecare an.

„Dacă ne închipuim că, după patru ani de program de populare, putem începe pescuitul industrial, care s-a practicat la scară largă până în anul 2000, atunci în următorii cinci ani nu vom mai avea ce să pescuim", a spus dr. Radu Suciu, specialist în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD), aflat în subordinea Ministerului Mediului.

El a explicat că de aceea programul început în 2006 de Ministerul Agriculturii trebuie să continue. „În 2010, acest program a fost întrerupt de ministrul Tabără întrucât nu există o înţelegere la nivel regional: care sunt obligaţiile celorlalte ţări riverane Dunării în această problemă şi care sunt cotele de captură".

Potrivit acestuia, un an de întrerupere a programului se poate recupera, dar suprimarea lui o perioadă mai îndelungată devine o problemă. „Un nisetru ajunge la maturitate în nouă ani, păstruga în şapte-opt ani, iar morunul abia peste 14 ani. Aceste specii trăiesc în Marea Neagră şi nu pot fi pescuite decât în momentul în care intră în Dunăre pentru a-şi depune icrele. O treime din Deltă e teritoriul lor de creştere", a explicat dr. Suciu.

Ministerul Agriculturii nu vrea să dea banii

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că nu s-a luat nicio decizie în privinţa continuării programului. „În momentul de faţă programul este la domnul ministru Valeriu Tabără. Există două variante: fie finanţăm şi continuăm, fie stopăm programul până când va fi semnat un acord regional privind repopularea, iar a doua variantă este cea mai probabilă", ne-a declarat Barna Tanczos, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

El a mai spus că anul trecut programul a fost oprit din cauză că Ministerul Agriculturii nu avea date cu privire la eficienţa finanţării, dar şi din cauza restricţiilor bugetare. Autorităţile române se tem ca puii de sturioni din crescătoriile româneşti să nu fie pescuiţi de către oamenii din ţările riverane Dunării care în acest moment nu participă în acest program.

Totuşi, un alt document al INCDDD arată că Ucraina şi Bulgaria au participat la programul de populare a Dunării cu sturioni în perioada 1998-2005 înainte ca România să fie parte. Astfel, Bulgaria a susţinut popularea Dunării cu 549.000 de pui de sturioni de unu-doi ani, iar Ucraina a contribuit şi ea cu cantităţi mai reduse, provenite de la o staţie din Odessa.

Într-o notă adresată atât ministrului Valeriu Tabără, cât şi premierului Emil Boc, în decembrie anul trecut, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare  pentru Protecţia Mediului se arăta că în situaţia în care, în 2010, Dunărea va fi populată cu doar 100.000 de pui de morun, e de aşteptat ca cel puţin 5.000 de femele să ajungă la maturitate şi să intre în fluviu pentru reproducere.

„Dacă din acestea se vor captura, de pescarii profesionişti din România, doar 500 de femele de morun, valoarea comercială la export a icrelor recoltate va fi peste cinci milioane de euro într-un singur an", se arată în adresă. La reuniunea de mâine, autorităţile române vor trebui să anunţe dacă mai investesc în repopularea Dunării cu aceşti peşti sau nu.

"Un nisetru ajunge la maturitate în nouă ani, păstruga în şapte-opt ani, iar morunul abia peste 14 ani. "
Radu Suciu
cercetător

412.000 este numărul de pui de sturioni proveniţi din România, între 2006 şi 2009.