Europarlamentari şi comisar-model

Societatea civilă - o noţiune încă abstractă pentru românii obişnuiţi - a stabilit un set de criterii ce ar trebui respectate de către partidele politice, la alcătuirea listelor electorale

Societatea civilă - o noţiune încă abstractă pentru românii obişnuiţi - a stabilit un set de criterii ce ar trebui respectate de către partidele politice, la alcătuirea listelor electorale pentru Parlamentul European, dar şi la nominalizările pentru postul de comisar UE. Iniţiativa este o reeditare a încercărilor de purificare a clasei politice, începute înaintea campaniei electorale din 2004, atunci când Coaliţia pentru un Parlament curat pusese la "stâlpul infamiei" un număr mare de candidaţi ai PSD, PUR şi PRM. Scopul era împiedicarea accesului în Legislativ a unor persoane cu trecut controversat, fapt ce a generat un lung şir de procese şi scandaluri publice. Mulţi dintre cei vizaţi au candidat şi au obţinut mandatele dorite, iar Coaliţia a rămas cu buza umflată şi cu o serie de citaţii la judecătorii şi tribunale. "Portretul-robot" al europarlamentarului român şi al comisarului nu ar trebui să difere prea mult, în viziunea "naivei" societăţi civile, de acela al senatorului sau deputatului autohton. Pe scurt, candidatul ideal nu a profitat niciodată de funcţia publică deţinută, nu este anchetat de DNA, nu a colaborat cu Securitatea şi nu poate fi acuzat de traseism politic. În plus, i se cere să nu fi fost incompatibil cu vreo funcţie publică deţinută anterior şi să aibă o avere justificabilă. Nu este greu de intuit că monitorizarea respectării de către partide a acestor criterii va determina un nou val de scandaluri. Europarlamentarii noştri, ca şi comisarul român, vor proveni, direct sau indirect, tot din mediul politic autohton, încă nereformat.