Euroobservatorii, prinşi între Bucureşti şi Bruxelles

explicaţiilor secretarului Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, Statutul parlamentarilor interzice cumulul de funcţii. De la prevederile acestui statut sunt însă exceptaţi în

explicaţiilor secretarului Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, Statutul parlamentarilor interzice cumulul de funcţii. De la prevederile acestui statut sunt însă exceptaţi în momentul de faţă cei care întrunesc atât calitatea de parlamentari, cât şi pe cea de avocaţi.
Considerentele politicianiste de acasă...
Zgonea a lăsat să se înţeleagă că problema a fost privită mai ales din perspectiva efectelor negative de imagine pe care acest cumul l-ar provoca instituţiei parlamentului. El a precizat că în cadrul şedinţei Biroului permanent al Camerei s-a ridicat problema celor două salarii şi a sumelor forfetare de care ar beneficia persoana în cauză, care n-ar fi văzută cu ochi buni de opinia publică. Pentru a clarifica această situaţie, instituţia a consultat conducerea PE. În scrisoarea sa de răspuns, preşedintele PE, Josep Borrell, a subliniat existenţa unei derogări, stipulată prin art. 7, lit.2 din Actul privind alegerea membrilor PE, care permite deţinerea mandatului de europarlamentar de către un senator sau deputat român până la alegerile ce vor avea loc în România. Până în acest moment, PE a acordat derogări în două cazuri - al Marii Britanii şi al Franţei. Răspunsul preşedintelui PE, favorabil actualilor euroobservatori, ar putea să nu fie urmat de către conducerile celor două Camere. Acestea ar putea să uzeze de prevederile Actului de Aderare, care, prin art. 24, lit. 3 lasă mână liberă Parlamentului României să acţioneze în această problemă în conformitate cu procedurile naţionale existente.
...versus prestaţia la PE
O decizie a conducerii celor două Camere, bazată numai pe Statutul parlamentarului, i-ar putea pune într-o situaţie delicată pe actualii euroobservatori care au de ales între a da vrabia parlamentară autohtonă din mână pe cioara de pe gardul Bruxelles-ului. Pe lângă pierderea mandatului de parlamentar naţional, cei care vor alege calitatea temporară de europarlamentar nu vor avea garanţia că, după momentul 13 mai, data convenită pentru desfăşurarea acestui scrutin, vor mai figura pe listele propriilor partide sau că vor mai prinde un loc eligibil pentru Bruxelles. Ca atare, perspectiva mandatului sigur de parlamentar naţional, bătut în cuie până în 2008, pare mult mai atrăgătoare pentru cei 35 de aleşi decât drumul spre comunitatea europeană. Reversul medaliei nu este însă deloc încântător. "Există riscul ca pentru trei luni să fim reprezentaţi de oameni fără experienţă în domeniu", ne-a declarat democrata Roberta Anastase, euroobservator la PE, atrăgând atenţia asupra pericolului ca o bună parte din cei 35 să prefere mai curând mandatul de ales naţional. "Conform regulamentului PE, până la alegeri nu putem fi euroobservatori dacă ne dăm demisia din parlamentele naţionale", a afirmat, la rândul său, euroobservatorul Corina Creţu. Senatoarea PSD a subliniat că atât ea, cât şi restul colegilor au fost informaţi de PE că nu pot fi euroobservatori cu statut de europarlamentari dacă îşi vor da demisia din parlamentele lor. "Dacă demisionăm din ţară nu mai suntem acceptaţi nici la PE şi atunci ce facem? Pierdem amândouă funcţiile? Până la alegerile din mai se poate să fim şi parlamentari în ţară, şi în PE", a apreciat senatorul social-democrat. Cât priveşte listele, Corina Creţu şi-a exprimat speranţa că actuala conducere a partidului va ţine cont şi de experienţa europeană a celor care ar dori să candideze pentru alegerile din mai 2007.