Emil Constantinescu: O nouă Constituţie nu ar trece de referendum
0Fostul preşedinte, Emil Constantinescu, alături de fostul premier Petre Roman, avocaţi şi jurişti au dezbătut ieri propunerea Fundaţiei Horia Rusu privind adoptarea unei noi Constituţii.
Fostul preşedinte, Emil Constantinescu, alături de fostul premier Petre Roman, avocaţi şi jurişti au dezbătut ieri propunerea Fundaţiei Horia Rusu privind adoptarea unei noi Constituţii.
"Constituţia în România, pe termen scurt, nu poate fi schimbată", a declarat ieri, fostul preşedinte Emil Constantinescu, în cadrul dezbaterii pe tema modificării Constituţiei, organizată de Fundaţia Horia Rusu, la Intercontinental.
El a estimat că preşedintele în funcţie, "dacă nu este complet în afara realităţii" realizează că publicul nu se va prezenta la un referendum pe această temă. Adevăratul mobil al preocupării şefului statului pentru modificarea Legii fundamentale este escamotarea faptului că, în noiembrie, pentru prima oară după Revoluţie preşedintele şi noul Parlament nu mai sunt aleşi simultan şi pentru a abate atenţia publică de la faptul că alegerile nu îl vizează.
"Preşedintele provoacă mereu scandaluri ca să nu se observe că nu mai este liderul pentru care se votează", a declarat Constantinescu. El a spus că adevărata problemă a României este schimbarea mentalităţii colective, în sensul cultivării răspunderii individuale şi a respectării legii, fără de care este inutilă orice modificare a legii fundamentale.
Constantinescu consideră că rolul esenţial în cultivarea unui nou model cultural politic revine societăţii civile, pe care a acuzat-o de crearea conceptului autoritarist actual. "Cea mai retrogradă atitudine privind puterea o găsim nu la popor ci la elitele intelectuale", a spus Constantinescu.
El afirmă că o anumită parte a elitelor a creat modelul preşedintelui jucător, autoritar, interesat de compromiterea Parlamentului şi a justiţiei şi care este preluat pe scară largă, astfel încât avem judecător-actor, prefect-actor.
"Viitorul României se află în mâna elitelor intelectuale", a spus Emil Constantinescu, adăugând că liderii de opinie trebuie convinşi să producă o schimbare la nivelul mentalităţii colective. După părerea sa, în 18 ani socitatea civilă şi-a dovedit laşitatea şi incapacitatea de a propune şi dezbate teme naţionale, refugiindu-se în obsesia faţă de clasa politică.
"Cine conduce guvernul?"
Dezbaterea a pornit de la propunerea fundaţiei liberale, enunţată de Dinu Zamfirescu, de adoptare a unei noi Constituţii, care să opteze între republică parlamentară şi monarhie constituţională, să lămurească prerogativele Executivului şi ale instituţiei prezidenţiale, ale celor două Camere ale Parlamentului şi să garanteze independenţa Justiţiei. Monarhul ar da garanţia unui arbitru nepărtinitor în politică, a spus Zamfirescu, iar parlamentarismul ar clarifica relaţia dintre preşedinte şi premier.
Şi fostul prim ministru Petre Roman a arătat că la noi legile nu se respectă, exemplificând cu faptul că rapoartele Curţii de Conturi, care deşi semnalează acte de corupţie pe bani publici în afaceri cu drumuri, parcuri, canalizare, alimentaţie cu apă, rămân fără urmări.
Ca participant direct la redactarea primei Constituţii, Petre Roman a spus că legiuitorul a gândit ca obligatorie prerogativa prezidenţială de a numi şi revoca miniştri la propunerea premierului. El a spus că preşedintele Traian Băsescu a încălcat grav Constituţia când a hotărât că în această privinţă "joacă".
"Băsescu a considerat că jocul său personal politic poate fi transformat în joc politic constituţional", a spus Petre Roman, adăugând că decizia prezidenţială că guvernul trebuie să plece a fost "o iniţiativă personală cu caracter autoritar". Fostul premier a criticat de asemenea regimul permisiv al emiterii ordonanţelor de urgenţă - o mie pe sesiune - deşi procedura a fost gândită iniţial ca având caracter excepţional.
"Cine conduce guvernul?", s-a întrebat Romna, după părerea sa, Executivul având acum două capete, la Cotroceni şi la Palatul Victoria. La rândul său, Emil Constantinescu a arătat că premierul deţine pârghia legislativă a contrasemnării actelor importante, în reglarea unor eventuale abuzuri. Dorel Sandor, analist politic, a fost de părere că o nouă Constituţie nu trebuie gândită pentru a corecta greşelile unui politician ci pentru viitor.
Curtea Constituţională, desfiinţată?
Majoritatea celor prezenţi s-au referit la echilibrul de putere dintre Parlament - Executiv şi Preşedinţie şi au exprimat nemulţumiri faţă de politizarea actelor Curţii Constituţionale şi de numirea pe criterii preferenţiale la DNA. Curtea Constituţională ar putea fi desfiinţată, după părerea Dinu Zamfirescu, iar atribuţiile ei ar putea fi transferate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Avocatul Gheorghe Pipera a observat că judecătorii Curţii Constituţionale sunt de fapt politicieni şi au antrenat instituţia în controversele dintre instituţiile statului, aducând mai multă confuzie decât precizie. S-a vorbit despre o republică a procurorilor şi despre faptul că dosarele DNA s-au judecat mai mult la televizor.
La observaţia fostului preşedinte Emil Constantinescu, anume că nimeni nu împiedică astăzi un procuror să ia deciziile corecte, avocatul Liviu Popescu a spus că procurorii de la DNA nu sunt numiţi ca toţi ceilalţi, pe bază de examene ci pe baza unui singur interviu şi trebuie să fie obedient pentru a fi menţinut şi reînvestit, dat fiind că mandatele sunt de scurtă durată.
Discuţiile despre independenţa justiţiei s-au împotmolit la acest punct, deoarece avocatul citat consideră că sistemul însuşi nu tolerează independenţa în DNA. "Dacă nu ascundem după sistem, vom rămâne mult timp la fel", a spus Emil Constantinescu, în a cărui opinie, de undeva, cineva trebuie să înceapă, fie şi urmând modelul filmelor americane în care cetăţeanul luptă cu sistemul.
Propunerile avansate
-monarhie constituţională cu parlament bicameral
-republică parlamentară
-Parlament constituit prin alegeri regionale
-departajarea clară a atribuţiilor celor două Camere
-reducerea domeniului de legiferare al Parlamentului
-revocarea şi propunerea miniştrilor numai la propunerea Primului ministru
-trecerea serviciilor secrete sub autoritatea guvernului
-desfiinţarea CSAT
-incompatibilitate între funcţia de ministru şi cea de parlamentar
-garantarea independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor
-sancţiuni pentru nerespectarea dreptului la onoare, intimitate familială şi la imagine publică
-acord prealabil al Parlamentului pentru ordonanţe de urgenţă
-desfiinţarea Curţii Constituţionale
-împărţirea României pe regiuni conduse de guvernatori
Se încarcă comentariile...
