Electoratul ba vrea, ba nu vrea demisia lui Tăriceanu

Sondajele din ultimele zile oferă date foarte diferite despre opiniile politice ale românilor Trei sondaje de opinie, apărute în ultimele şapte zile, oferă date contradictorii despre

Sondajele din ultimele zile oferă date foarte diferite despre opiniile politice ale românilor

Trei sondaje de opinie, apărute în ultimele şapte zile, oferă date contradictorii despre opţiunile politice ale electoratului din România. Diferenţele dintre rezultate nu pot fi explicate nici de faptul că întrebările sunt oarecum diferite, nici de marja de eroare.

Ultimul sondaj, apărut ieri şi realizat de IMAS, la mijlocul lui iulie, la cererea postului de televiziune Realitatea, arată că 35% din cei chestionaţi cred că premierul Tăriceanu nu trebuie să-şi dea demisia, ca urmare a rezultatului referendumului pentru demiterea preşedintelui Băsescu.

Aproximativ 44% din repondenţii sondajului nu consideră că primul-ministru trebuie să plece. În schimb, un studiu realizat de Institutul de Politici Publice (IPP), la sfârşitul lui iunie, susţine că nu mai puţin de 63% din populaţie ar dori demisia preşedintelui PNL, de la conducerea Executivului. Diferenţa dintre cele două sondaje constă în faptul că au fost realizate la circa două săptămâni distanţă, iar întrebarea IMAS nu era dacă premierul trebuie să demisioneze - cum a procedat IPP -, ci dacă "rezultatul referendumului reprezintă un argument" pentru ca acesta să plece.

Acestor date li se adaugă un sondaj Gallup, care este interesat nu de demisia premierului, ci de aprecierea de care se bucură activitatea acestuia la Palatul Victoria.
Gallup susţine că procentul celor care apreciază această activitate a crescut de la 25%, în iunie, la 41%, în iulie.

PD, popularitate cu geometrie variabilă

Diferenţe substanţiale apar şi în ceea ce priveşte intenţiile de vot pentru PD şi PNL. Astfel, Gallup susţine că, la alegerile pentru Parlamentul European, PD ar obţine 41%, iar PNL - 12%. IPP este interesat de alegerile pentru Parlamentul României, caz în care PD ar obţine 47,9%, iar PNL - 9,2%.

Interesant este şi faptul că atât Gallup, cât şi IPP cotează PSD la circa 20% din intenţiile de vot, iar PRM undeva la 5%, chiar deasupra pragului electoral. PNG-ul este plasat de Gallup la 10% din intenţiile de vot, iar de IPP la numai 7,8%.

Întrebările sunt de vină!

Diferenţele nete constatate între rezultatele unor sondaje recente care au abordat aceleaşi teme pot fi explicate prin metodologiile de lucru diferite folosite, a declarat Alfred Bulai, preşedintele Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale.

Bulai atrage atenţia că, în ciuda afluenţei de sondaje şi atingerii aceloraşi teme, "formulările folosite nu sunt identice". "Mai trebuie luat în calcul operatorul de interviu, abordarea folosită, modul în care sunt executate: telefonic, faţă în faţă sau autoaplicate. De exemplu, dacă schimbi ordinea în cadrul aceleiaşi întrebări, obţii alte răspunsuri, procente diferite", a arătat Bulai.

Potrivit şefului ASG, formularea chestionarului influenţează foarte mult rezultatul final, ca şi ordinea întrebărilor. "Dacă întrebarea clasică despre încrederea în instituţii este precedată de una referitoare la una din acele instituţii, rezultatul va diferi faţă de sondajul care nu conţine o astfel de întrebare", a mai spus Bulai.

Cătălin Augustin Stoica, director general al CURS, a explicat că diferenţele dintre procentele oferite de diverse cercetări se pot datora în primul rând metodologiei folosite. Directorul CURS a subliniat importanţa modului în care sunt formulate întrebările, precum şi tipul acestora: închise sau deschise. Stoica a mai spus că metodologia de eşantionare (aleatoare sau nu), tipul de eşantion (reprezentativ la nivel naţional sau nu), modul cum sunt realizate interviurile (prin telefon sau faţă-în-faţă la domiciliul subiecţilor) şi perioada de realizare a sondajelor pot explica diferenţele dintre sondaje. (Marius Vulpe, Alexandru Macoveiciuc)