Electoratul, suspicios în legătură cu Stolojan

Deşi Theodor Stolojan se menţine pe locul doi în topul încrederii în liderii politici, intenţiile sale sunt sancţionate de către electorat, relevă un sondaj de opinie BCS. Majoritatea celor

Deşi Theodor Stolojan se menţine pe locul doi în topul încrederii în liderii politici, intenţiile sale sunt sancţionate de către electorat, relevă un sondaj de opinie BCS. Majoritatea celor întrebaţi spun că acţiunile lui Stolojan sunt determinate de faptul că nu a reuşit să redevină preşedintele PNL, iar motivul adevărat pentru retragerea sa din cursa prezidenţială din 2004 este o înţelegere secretă cu Traian Băsescu. Sondajul a fost efectuat în perioada 7 - 13 noiembrie pe un eşantion de 1.155 de persoane cu o marjă de eroare de +/- 3 la sută.
Stolojan, omul lui Băsescu
Potrivit sondajului, motivul principal pentru care Stolojan vrea să înfiinţeze Partidul Liberal Democrat (PLD) este faptul că nu a reuşit să redevină preşedintele PNL (19,5%). Alt segment important dintre cei intervievaţi crede că Stolojan reacţionează pentru că protejaţii lui Turcan, Boureanu, Muscă şi Stoica, au fost îndepărtaţi din conducerea PNL (17%), în timp ce 15 la sută susţin că este implicat Traian Băsescu. Cei chestionaţi de către BCS apreciază că motivul adevărat pentru care Stolojan a renunţat la cursa pentru preşedinţie în 2004 este o înţelegere secretă cu Traian Băsescu (33%), apoi pentru că nu avea şanse prea mari să-l învingă pe Adrian Năstase (18%). Numai 17 procente consideră că Stolojan s-a retras pentru că era şantajabil, în timp ce doar 16 la sută cred că motivul adevărat a fost o boală gravă. La întrebarea "Cât de apropiat credeţi că este Theodor Stolojan de Traian Băsescu?", 20 la sută din repondenţi au răspuns "mult", iar 36 de procente cred că Stolojan este "mult" apropiat preşedintelui. Repondenţii sondajului sunt de părere că Stolojan îşi doreşte cu adevărat să rupă anumite părţi din PNL (31%), iar 51 la sută cred că platforma disidenţilor liberali se va transforma în partid politic - 13% sunt siguri de acest lucru, iar 38 de procente consideră transformarea drept "probabilă".
PNL şi PD, pe liste separate
Sondajul BCS relevă că electoralul ar prefera (în proporţie de 45%) ca la viitoarele alegeri PNL şi PD să participe pe liste separate, ca partide distincte, în timp ce doar un sfert vor liste comune, sub sigla Alianţei PNL-PD. Cu toate acestea, repondenţii sondajului BCS au declarat că adevărata Alianţă D.A. este formată din PNL şi PD (39%), în timp ce doar 22 la sută cred că adevărata Alianţă este alcătuită dintre PD şi PLD, iar 34 de procente spun că le este indiferent. Dacă PNL şi PD ar candida separat, alegătorii ADA ar prefera PD în proporţie de 54 la sută, iar PNL ar primi doar 40 de procente. La nivelul întregului electorat însă, diferenţa este mai mică: 22,8 la sută aleg PD, iar 16,8 la sută îi preferă pe liberali. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate, Alianţa PNL-PD ar primi 46% din intenţiile de vot, PSD - 22% iar PRM - 10 procente. PNG primeşte 9,4 %, iar UDMR 6,2%.