Efectele redistribuirii voturilor "pierdute", mai mici decat acum 4 ani

Principala particularitate a scrutinului general din acest an este ca optiunile electoratului s-au coagulat, in principal, in jurul celor doua blocuri politice, Uniunea PSD+PUR si Alianta PNL-PD. Spre

Principala particularitate a scrutinului general din acest an este ca optiunile electoratului s-au coagulat, in principal, in jurul celor doua blocuri politice, Uniunea PSD+PUR si Alianta PNL-PD. Spre deosebire de alti ani, electoratul nu si-a mai risipit votul, adica nu a mai stampilat formatiuni fara sanse reale de a intra in Parlament. Consecinta polarizarii optiunilor este ca numarul mandatelor va fi mai apropiat de votul real obtinut de un partid in alegeri. Pana in acest an, redistribuirea, in care se inscrie transformarea in mandate a voturilor ramase de la partidele care nu au atins pragul, distorsiona fotografia finala a Parlamentului. Anul acesta, raman foarte putine voturi pentru redistribuire, comparativ cu alti ani, fapt care se va rasfrange asupra formarii majoritatii parlamentare.
PSD va avea mai putine mandate decat in 2000
In mod paradoxal, desi a obtinut cam la fel de multe voturi ca in anul 2000, PSD ar putea avea mai putine mandate decat atunci, din cauza ca redistribuirea, in 2000, a fost de 20 de procente, fata de aproximativ 10, cat pare sa fie astazi, conform datelor partiale de ieri. Acum patru ani, sondajele de opinie de la iesirea de la urne indicau PSD castigator cu 39% din voturi. Numaratoarea oficiala a plasat partidul la 36%, respectiv 37% (Camera, Senat), dar prin redistribuire PSD a obtinut 45% si respectiv 46,4% din fotoliile parlamentare, ceea ce inseamna un plus de aproape zece procente pentru PSD. Pe locul doi se afla, la acea data, PRM cu 20% din voturi, care transformate in mandate au insemnat 25% din scaunele de deputati si senatori. In 2004, redistribuirea nu va mai fi atat de generoasa cu partidele. PSD, cu 35-36%, nu va primi mai mult de cinci la suta "bonus" de pe urma partidelor neintrate in Parlament, ceea ce inseamna 40% din mandate. Alianta ar putea primi cam trei procente in plus, ceea ce o ridica la 36% din mandate, PRM doua procente, care il situeaza la 15% din mandate, iar UDMR va ajunge probabil sa aiba 7% din fotoliile parlamentare. Toate aceste calcule, traduse in locuri, dau ca posibila urmatoarea configuratie parlamentara, reiesita din datele partiale comunicate dupa numararea a jumatate din sectiile de votare: PSD+PUR, 190 de parlamentari (fata de 220 in 2000), Alianta D.A., 165 parlamentari, PRM - 70, iar UDMR - 33. Formatiunilor de baza li se adauga minoritatile care vor avea 18 locuri. O majoritate parlamentara ar trebui sa aiba 243 de voturi, ceea ce la ora actuala este destul de dificil.
Doua etape de impartire a mandatelor
Repartizarea mandatelor de deputati si senatori se face in doua etape distincte. Una se tine la nivelul circumscriptiei, iar a doua se face la BEC, unde se centralizeaza toate resturile nefolosite de partidele care au trecut pragul, dar si voturile provenite de la formatiunile ramase in afara Parlamentului. La judet, se calculeaza coeficientul electoral, care consta in impartirea voturilor valabil exprimate la numarul de mandate din acea circumscriptie. Apoi se dau atatea mandate de cate ori coeficientul intra in numarul de voturi obtinute de fiecare formatiune. De regula, in aceasta etapa se dau foarte putine mandate, in special la Senat, asa ca toata lumea sta cu ochii pe etapa redistribuirii. In partea a doua, se face asa-numitul cos national, se aplica un algoritm complicat si se impart restul mandatelor. Din cauza imperfectiunii sistemului, uneori apar anomalii, la partidele mici. Sunt cazuri cand un candidat cu 20.000 voturi dintr-un judet nu ia nici un mandat, in timp ce altul din aceeasi formatiune, dar din alt judet castiga un mandat cu 700 de voturi.