Adevarul.ro

Aspirantul la şefia UDMR, Peter Eckstein, şi-a structurat programul electoral pe obţinerea autonomiei. Consilierul prezidenţial s-a declarat convins că „acordarea unor competenţe sporite de administrare“ Ţinutului Secuiesc ar creşte puterea economică a zonei.

Citiţi şi: AUDIO Izsak Balazs: "Secuii se consideră mai maghiari decât ungurii"

Candidatul la Preşedinţia Uniunii a arătat că „proiectul privind autonomia teritorială trebuie îmbrăţişat de majoritatea locuitorilor din regiunea respectivă, fie ei maghiari, români sau rromi". „Este de competenţa şi depinde de abilitatea liderilor locali să găsească formula potrivită pentru acest proiect, care să fie convenabil şi pentru români", a declarat pentru „Adevărul" Peter Eckstein, cu menţiunea că vorbeşte doar în calitate de candidat, nu şi de consilier prezidenţial.

Dezacord prezidenţial

De altfel, puterile sporite acordate autorităţilor locale ar putea duce, în opinia lui Eckstein, la creşterea potenţialului economic al Ţinutului Secuiesc. „Un exemplu în acest sens ar putea fi Tirolul de Sud, unde germanii şi italienii nu s-au înţeles iniţial, dar au ajuns la un compromis în timp, regiunea devenind una dintre cele mai bogate din Italia", a explicat liderul maghiar.

„Democraţie" şi „solidaritate" în UDMR sunt celelalte principii cuprinse în programul electoral al lui Eckstein, prezentat ieri. El urmează să-şi depună oficial astăzi candidatura pentru locul pe care îl va lăsa liber Marko Bela. Viziunea consilierului prezidenţial în ceea ce priveşte autonomia Ţinutului Secuiesc este în dezacord cu poziţia preşedintelui Traian Băsescu. În octombrie anul trecut, şeful statului a precizat chiar într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său ungar, Pal Schmitt, că România nu vizează „o autonomie regională, ci o autonomie a comunităţilor în raport cu guvernul central".

Pentru autonomia Ţinutului Secuiesc a pledat şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, contracandidatul lui Eckstein la şefia Uniunii, pentru care tot Tiroul de Sud ar fi modelul de urmat. „S-ar putea face cu înţelepciune, dialog şi doar în parteneriat cu românii şi rromii", a dat asigurări ministrul. Kelemen Hunor şi-a depus ieri, la sediul Prezidiului Executiv al UDMR, dosarul de candidatură, incluzând şi programul său electoral.

Restructurarea UDMR

Dacă autonomia reprezintă un obiectiv comun pentru cei doi contracandidaţi, opinii diferite au Eckstein şi Kelemen în privinţa organizării Uniunii. Eckstein susţine menţinerea funcţiei de preşedinte executiv, care să aibă însă atribuţii administrative, şi respinge ideea creării unui post de secretar general. Kelemen ar transforma preşedintele executiv în secretar general.

Ministrul Culturii ar înfiinţa însă funcţia de vicepreşedinte politic, pe care i-ar da-o ministrului Mediului, Laszlo Borbely. Kelemen a mai spus că ar înfiinţa şi un Consiliu Economic, cu rol consultativ, care va avea ca sarcină pregătirea unui program de relansare economică pentru actualul ciclu guvernamental, până în 2012.

Relaţiile de colaborare atât cu Fidesz, partidul de la Putere din Ungaria, cât şi cu europarlamentarul Laszlo Tokes sunt prioritare pentru ambii candidaţi la şefia UDMR, în timp ce PCM este considerată o formaţiune concurentă. Dacă pentru Eckstein aplicarea rezultatelor referendumului privind reducerea numărului de parlamentari şi sistemul unicameral este prioritară, Kelemen spune că revizuirea Constituţiei nu este oportună.

„Nici în coaliţie nu am mai discutat în ultima perioadă despre revizuirea Constituţiei, este mult mai important restructurarea statului, nu văd o majoritate pentru această acţiune acum", a explicat Kelemen.

Al treilea candidat la şefia UDMR

Contracandidatul lui Peter Eckstein şi al lui Kelemn Hunor la şefia UDMR este liderul deputaţilor, Olosz Gergely. El şi-a depus, luni, dosarul de candidatură la şefia Uniunii, prezentând scrisori de susţinere din partea unor structuri teritoriale şi politice.