Drumul spre Europa, pas cu pas

In acest moment, Uniunea Europeana are 25 de membri si cam 500 de milioane de locuitori. Este cel mai mare exportator de produse din lume (in 2001 a realizat 1/5 din volumul mondial, cu peste 973

In acest moment, Uniunea Europeana are 25 de membri si cam 500 de milioane de locuitori. Este cel mai mare exportator de produse din lume (in 2001 a realizat 1/5 din volumul mondial, cu peste 973 miliarde euro) si cel mai important exportator de servicii mondial (in 2000 a realizat 291 miliarde de euro, reprezentand 24 la suta din totalul mondial). Este cea mai mare piata unica din lume, mai mare decat cea a Statelor Unite si cea a Japoniei la un loc si reprezinta principalul partener comercial pentru 130 de tari de pe glob. Uniunea isi asuma si un rol important in sfera relatiilor internationale, de la actiuni umanitare, fiind un important donator, pana la angajarea de forte in mentinerea pacii, doua cincimi din operatiunile ONU fiind realizate de europeni.

O viata mai scumpa si o suveranitate partiala
Dezbaterea avantajelor si dezavantajelor aderarii Romaniei n-a reprezentat, pana de curand, un subiect predilect, dincolo de cercurile oficiale. Si tot pana de curand orice exprimare dubitativa sau critica, orice intrebare legata de costuri sau probabile pierderi era echivalenta cu un atac la interesul national, cu un antieuropenism periculos etc. Intr-un cuvant, despre UE numai de bine si atat. Temerile ca, pe masura ce vor fi mai avizati asupra celor ce-i asteapta odata integrati, romanii vor deveni eurosceptici au fost lipsite de temei din moment ce si acum, cand au aflat si despre neajunsurile integrarii se pronunta pentru aceasta in proportie de 85 la suta. Pe termen scurt, pana la 1 ianuarie 2007, se va dubla pretul la gazele naturale din productia interna ce trebuie sa ajunga la nivelul pretului de import, iar tarifele la energia electrica vor fi mai mari cu pana la 50 la suta in urmatorii ani. La fel si pretul energiei termice va creste ca urmare a eliminarii treptate a subventiilor, operatiune deja inceputa in ianuarie. Ca urmare, viata de zi cu zi se va scumpi considerabil. Multe dezavantaje tin insa de capacitatea tarii noastre de adaptare la cerintele economiei de piata ca si de pregatirea firmelor autohtone pentru a face fata unei concurente la sange. Vor exista si costuri suplimentare foarte ridicate pentru societatile romanesti nevoite sa se alinieze la standardele europene (cele ecologice, de exemplu). Apoi, romanii trebuie sa se obisnuiasca cu pierderea partiala a suveranitatii statale o data cu delegarea acesteia inspre forurile decizionale europene superioare. Un alt neajuns real tine de hotararile cu impact asupra Romaniei, pe care le vor lua altii pentru noi. De pilda, chiar daca cetateanul UE poate munci si locui oriunde in spatiul european comun, mai vechile state membre si-au luat masuri de protectie fata de nou-veniti, stabilind moratorii pana cand vom beneficia si noi de acest drept.

Cei mai castigati sunt investitorii
Acestea reprezinta partea plina a paharului si pot prevala asupra dezavantajelor. Depinde insa de noi. In contextul actual, globalizat, este in interesul romanilor sa actioneze ca intreprinzatori si consumatori in cadrul celei mai mari piete din lume. Pentru investitori inseamna oportunitati de afaceri mai mari, o eficienta sporita datorita unui cod comun de reguli, iar pentru consumatori inseamna o oferta mult mai variata si preturi mai mici. UE mai inseamna pentru Romania si transfer de tehnologie, know-how, si fonduri structurale si de coeziune. Aceste fonduri se indreapta spre regiunile nedezvoltate, educatie, politici de mediu si infrastructura. Astfel, UE plateste 75 la suta din aceste fonduri prin programele sale (ISPA, PHARE, SAPARD), iar Romania suporta doar un sfert din efortul financiar. Astfel, din cele 5,3 miliarde de euro alocate pre-aderarii pentru 2000-2006, circa 4 miliarde au reprezentat contributia UE sI 1,3 partea noastra. Apoi, scapam de statutul de cetatean de categoria a doua, putand circula liber si fara restrictii in spatiul UE. Pe arena internationala, vom fi parte a unui organism puternic mult mai bine pregatit spre a face fata provocarilor ridicate de terorism, traficul de droguri, criminalitatea organizata.

Primim mai mult decat dam
Aderarea Romaniei la UE inseamna nu numai beneficii, ci si costuri. Cifra globala nu a putut sa o ofere, deocamdata, nimeni. Un lucru este cert: Romania va contribui, in primii trei ani dupa integrare, cu 5,6 miliarde de euro la bugetul comunitar si va primi de la aceasta 8,9 miliarde de euro, in aceeasi perioada de timp. Pana atunci, autoritatile de la Bucuresti vor trebui sa investeasca 7-8 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, fara a se lua in calcul fondurile necesare pentru construirea de drumuri si autostrazi; 1 miliard de euro pentru securizarea frontierelor; 29 de miliarde de euro pentru protectia mediului. Cea mai mare parte, adica o treime, va trebui suportata de catre agentii economici si marii poluatori. Statul urmeaza sa contribuie cu aproximativ 20 la suta din necesar, iar UE va acoperi aproximativ 30 la suta din costuri. Schimbari majore vor resimti si cetatenii de rand. De la 1 ianuarie 2007, detinatorii de suprafete de teren mai mici de 5 hectare nu vor mai primi subventii de la stat. Din 1 ianuarie 2011, zonele defavorizate vor disparea, iar de la 1 ianuarie 2012 vor fi desfiintate si zonele libere. Raportul dintre costurile si beneficiile integrarii comertului exterior in Uniunea Europeana este favorabil tarii noastre dupa anul 2012. Pana atunci, beneficiile sunt mai mici decat costurile. Care sunt beneficiile? Pe scurt, accesul mai facil la o piata mai larga de desfacere si aprovizionare, precum si valorificarea oportunitatilor legate de participarea la acordurile comerciale preferentiale ale UE. Dar costurile? Acestea tin in primul rand de eliminarea taxelor vamale pentru produsele din UE si de reducerea nivelului de protectie tarifara prin adoptarea tarifului exterior comun. Specialistii avertizeaza ca aceste costuri de integrare vor fi mult mai mari decat beneficiile daca politica monetara a Romaniei nu va fi ajutata de o forta de munca flexibila, de finalizarea privatizarii si restructurarii si de reducerea ponderii agriculturii in PIB.

Clauzele de salvgardare
Semnarea Tratatul nu garanteaza ca la 1 ianuarie 2007 vom fi membri ai UE, deoarece comunitatea europeana si-a luat masuri de precautie. In caz ca vor exista unele sincope de parcurs exista asa-numitele clauze de salvgardare care, odata activate, ar putea amana aderarea tarii noastre la Uniune pana in 2008. Patru dintre acestea pot fi aplicate cu votul unanim al statelor membre in urmatoarele conditii: daca in primii trei ani de la aderare vor aparea dificultati grave intr-un anumit sector economic; daca nu vor fi indeplinite angajamentele asumate in cadrul negocierilor de aderare; daca exista intarzieri sau riscuri iminente cu privire la transpunerea sau implementarea deciziilor privind recunoasterea mutuala in materie civila intr-un nou stat membru; daca din rapoartele de monitorizare rezulta ca stadiul adoptarii si implementarii acquisului indica faptul ca Romania nu este pregatita sa faca fata conditiilor de stat membru. in afara de acestea, mai exista cateva clauze de salvgardare valabile doar pentru tara noastra si care pot fi activate cu majoritate calificata, in baza unei recomandari a Comisiei Europene. Acestea reprezinta cele 11 conditii cu care delegatia romana a inchis ultimele doua capitole de negociere "Justitie si Afaceri Interne" si "Concurenta".

Ce a fost
1995: Romania depune cererea de a deveni membra a Uniunii Europene, in 22 iunie.
1997: In iulie, Comisia Europeana publica "Opinia asupra Cererii Romaniei de a deveni membru al UE", iar in anul urmator este produs un "Raport periodic privind progresele inregistrate de Romania in vederea aderarii".
1999: Comisia recomanda, in octombrie, inceperea negocierilor cu Romania, in anumite conditii (printre care imbunatatirea situatiei copiilor institutionalizati si elaborarea unei strategii economice pe termen mediu). Rapoartele periodice incep sa fie publicate anual.
2000: Urmare a Deciziei Consiliului European din Decembrie 1999, la summit-ul de la Helsinki, in februarie, incep negocierile de aderare (tot atunci au inceput negocierile Malta, Slovacia, Lituania, Letonia si Bulgaria).
2002: Comisia Europeana elaboreaza documentul intitulat "Foaie de parcurs pentru Bulgaria si Romania - Comunicare a Comisiei catre Consiliul si Parlamentul European".
2003: Negocierile de aderare pentru 19 din cele 31 capitole ale aquis-ului sunt deja inchise provizoriu.
2004: Negocierile sunt incheiate in decembrie.
2005: La 13 aprilie, Parlamentul European voteaza favorabil avizul conform. Pe baza acestuia, Romania va semna Tratatul de aderare, la 25 aprilie 2005.
1 ianuarie 2007/2008: Este preconizata aderarea Romaniei (cu sau fara amanare, in functie de activarea clauzei).

Ce a mai ramas
Romania a incheiat la 14 decembrie ultimele doua capitole de negociere (Justitie si Afaceri Interne si Concurenta) cu conditia sa respecte o serie de angajamente specifice. Orice disfunctionalitate in aceste demersuri ar putea determina activarea clauzei de salvgardare si amanarea aderarii Romaniei cu un an, pana in ianuarie 2008. La Justitie si Afaceri Interne se cereau implementarea cu respectarea termenelor-limita a Planului de Actiune Schengen si securizarea frontierelor prin asigurarea unui control de calitate in baza unui plan multianual de investitii. Romania se mai angaja la continuarea reformei sistemului judiciar prin elaborarea si aplicarea unei strategii de reforma. O alta obligatie este accelerarea considerabila a luptei impotriva coruptiei, in special impotriva coruptiei la nivel inalt, prin asigurarea independentei absolute a Parchetului National Anticoruptie. Incepand cu noiembrie 2005, va trebui intocmit un raport anual de activitate a PNA in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. S-a impus, de asemenea, realizarea unui audit independent al rezultatelor Strategiei Nationale Anticoruptie. Asigurarea cadrului legal clar pentru activitatea Jandarmeriei si Politiei, precum si pentru cooperarea dintre acestea constituie una dintre conditii. S-au mai cerut elaborarea si implementarea unei strategii coerente multianuale impotriva criminalitatii organizate, inclusiv actiuni concrete pentru a reduce rolul Romaniei in traficul de persoane. La Concurenta s-au prevazut, in primul rand, asigurarea unui control real al ajutoarelor de stat, inclusiv in ceea ce priveste reesalonarea obligatiilor din domeniile fiscal, social si energetic, cat si o monitorizare adecvata a politicii antitrust. Conform planului de restructurare privind industria siderurgica, Romania se obliga sa nu acorde ajutoare de stat pentru combinate siderurgice si sa respecte conditiile referitoare la reducerea capacitatii de productie conform Strategiei Nationale de Restructurare pentru perioada 2005-2008. Romania se mai obliga sa puna la dispozitia Consiliului Concurentei resurse financiare si umane adecvate.

Avem acces la secretele Uniunii
Autoritatile romane vor avea acces, imediat dupa semnarea Tratatului de aderare la UE, la documentele clasificate ale Uniunii, se arata intr-un proiect de decizie a Comisiei Europene privind aranjamentele interne ce vor precede accederea Romaniei si Bulgariei. Totusi, documentele clasate "Confidential UE" si "Secret UE" vor fi transmise romanilor si bulgarilor doar de la caz la caz, cel putin pana la intrarea in vigoare a unei intelegeri privind schimbul de informatii clasificate. Oficialii celor doua state vor primi insa acces la toate documentele Comisiei Europene clasificate "Restrans UE".

Romancele cred ca UE inseamna mai mult timp liber
Femeile din Romania asteapta ca, dupa integrarea in UE, sa beneficieze de mai mult timp liber, precum si de mai multa independenta financiara si afectiva, rezulta din sinteza unei cercetari efectuate la sfarsitul anului trecut de Ministerul Integrarii Europene (MIE). Acest minister a realizat un asa-numit focus grup la care au fost invitate femei active, cu studii medii sau superioare si cu venituri peste media din Romania. Pentru a identifica asteptarile lor, ele au fost solicitate sa proiecteze imaginea femeii europene. In viziunea romancelor, "femeia europeana" este independenta financiar si social, stie care sunt drepturile femeii, are mai mult timp liber, conditii de munca mai bune si este emancipata. In plus, femeile din Romania vad la colegele lor din Europa posibilitatea de a trece familia pe plan secundar, pentru a se valoriza in primul rand pe ele. MIE a realizat un focus grup si cu studenti, care asteapta de la intrarea in UE ridicarea nivelului de trai, impunerea unor normative care sa fie respectate de factorul politic, cresterea libertatii de miscare a persoanelor sau mai multe burse de studii in statele UE. Studentii se tem, in schimb, ca vor creste taxele scolare si vor intra in competitie directa cu absolventii din statele Uniunii. Focus grupul realizat de MIE a aratat ca exista o diferenta de perceptie a integrarii in UE intre studentii de la facultati cu profil socio-uman si cei de la facultati cu profil tehnic. Tinerii cu pregatire tehnica tind sa considere Romania nepregatita pentru integrare si apreciaza ca migratia reprezinta sansa succesului lor. Cei cu pregatire socio-umana sunt mai optimisti si coreleaza sansele de succes profesional cu schimbarile pozitive care vor avea loc in Romania o data cu ratificarea acordului de aderare.

Romania - cele mai multe concesii dintre toate candidatele
In cadrul negocierilor, Romania a obtinut 50 de perioade de tranzitie si aranjamente tranzitorii, cele mai multe dintre toate statele din actualul val de extindere. Spre comparatie, Polonia a obtinut 48, Ungaria - 35 si Malta - 47. Aceste perioade de tranzitie ne vor permite sa finalizam reformele in anumite domenii si dupa data aderarii efective la UE.
La Capitolele 3 si 4, privind libera circulatie a serviciilor si a capitalurilor, Romania a obtinut trei perioade de tranzitie. Una de cinci ani, pana la 1 ianuarie 2012, in ceea ce priveste schemele de compensare a investitorilor. In schimb, Romania s-a angajat ca, pana la data aderarii, sa elimine toate barierele si discriminarile intre prestatorii de servicii autohtoni si cei din spatiul UE. De asemenea, avem o perioada de tranzitie de sapte ani si una de cinci pentru achizitionarea de terenuri agricole si paduri de catre straini, respectiv pentru dreptul de cumparare a terenurilor pentru resedinte secundare.
La Capitolul 6 - Concurenta - care se refera la eliminarea monopolurilor de stat, a ajutoarelor de stat, la liberalizarea sectoarelor energetic, de transporturi si telecomunicatii, am obtinut trei perioade de tranzitie, doua pentru zonele libere si defavorizate si una pentru restructurarea sectorului siderurgic, pana in 2008. Pentru zonele defavorizate, perioada de gratie a scutirii de impozit pe profit va functiona diferentiat pana in 2010, iar pentru zonele libere exceptarea de la plata redeventei datorata administratiei va fi valabila pana in 2011.
La Capitolul 7 - Agricultura - , cel mai mare si mai complicat pentru toate candidatele, am obtinut 13 perioade de tranzitie si aranjamente, cele mai multe dintre toate statele care si-au negociat aderarea. Intre acestea, o perioada de 3 ani pentru modernizarea unitatilor de prelucrare a laptelui si carnii si una de opt pentru eliminarea vitei-de-vie hibride pe o suprafata de 30.000 ha.
La Capitolul 9 - Transporturi -, dispunem de doua perioade de tranzitie pentru sectorul rutier: pana in 2013 pentru greutatile maxime ale vehiculelor si pana in 2010 pentru taxarea autovehiculelor grele de marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri. In ce priveste alinierea treptata la nivelul taxelor europene, efectul este diminuarea cheltuielilor, pe termen mediu, angajate de transportatorii romani pentru aplicarea aquis-lui in domeniu.
La Capitolul 10 - Impozitarea -, care se refera la TVA si regimul accizelor, avem opt perioade de tranzitie si trei derogari. Dispunem de trei ani pentru aplicarea accizei minime la tigari. La accizarea electricitatii ( 3 ani), a pacurii ( 2 si 3 ani, in functie de utilizare), a motorinei (6 ani), a benzinei fara plumb (4 ani), a gazelor naturale utilizate in scopuri necomerciale (3 ani), Romania a obtinut, iarasi, cea mai lunga perioada de tranzitie pentru adaptarea nivelului de impozitare.
La Capitolul 14 - Energia - , Romania are la dispozitie o perioada de tranzitie de cinci ani de la data aderarii pentru constituirea stocului minim de petrol. E vorba de stocul ce se constituie pentru a da independenta statelor membre in cazul declansarii unei crize energetice. UE importa in prezent jumatate din necesarul sau, fiind al doilea consumator din lume, iar dependenta de importuri ar putea ajunge la peste 70 la suta in 2030.
La Capitolul 22 - Mediu - s-au obtinut cele mai multe perioade de tranzitie, de la epurarea apelor uzate (12 ani) si aducerea calitatii apei potabile la standardele comunitare (intre 4 si 9 ani) pana la aplicarea directivelor din domeniul depozitarii deseurilor, poluarii industriale si reciclarii ( intre 1 si 12 ani).