Dragnea spune că acuzaţiile DNA sunt nefondate: Se urmăreşte îndepărtarea mea din campania electorală. Nu mă tem de luptă

Liviu Dragnea, în vizorul procurorilor DNA în dosarul fraudelor electorale

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a susţinut, joi, că nu a făcut nimic ilegal în camapania pentru referendum şi că acuzaţiile sunt nefondate.

Dragnea susţine, în schimb, că prin aceste acuzaţii se urmăreşte îndepărtarea sa din campania electorală. „Nu mă tem de luptă şi le transmit colegilor mei: La luptă băieţi!“, a declarat Dragnea.

Referitor la sistemul de raportare la partid de la secţiile de votare, Dragnea a precizat că fiecare partid mare primeşte de la reprezentanţii din secţiile de votare din ţară informaţii pentru numărătoare paralelă, această activitate fiind de altfel prevăzută prin lege. „Mi s-a părut o acuzaţie stupefiantă. (...) Restul sunt acuzaţii pe care o să le tratez  cu toată atenţia împreună cu avocatul“, a mai spus secretarul general al PSD.

Joi, 6 septembrie, Procurorii din cadrul DNA au început urmărirea penală față de Liviu Dragnea care este acuzat de:

Folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.

Instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane.

Instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.

De asemenea, Liviu Dragnea este invinuit că a constituit un sistem național de influență pentru a determina autoritățile publice centrale, județene și locale aflate sub controlul politic al formațiunii politice, de a se implica în:

- exercitarea de presiuni asupra președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot și a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători;
- folosirea unei urne mobile în condiții contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen și aprobate corespunzător);
- obținerea pe căi ilicite de informații, în fiecare oră, despre numărul de persoane care și-au exercitat dreptul de vot și despre modul în care s-a votat în unele secții de votare;
- practicarea votului multiplu;
- denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu;
- practicarea „turismului electoral” – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atât în secția de votare la care au fost arondați, cât și la alte secții de votare din țară;
- falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
- falsificarea de semnături ale multor alegători, plecați din țară în momentul referendumului;
- votul exercitat de minori, interziși judecătorești și persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală;
- neaplicarea autocolantelor cu mențiunea „VOTAT” pe cărțile / buletinele de identitate ale votanților.

Citeşte şi: DNA: PSD știa la fiecare oră câți români au votat și cum. Dragnea și-a folosit influența pentru a întruni cvorumul