Am fost în Downing Street 10

0
Publicat:
Ultima actualizare:

>> Vizita premierului Tăriceanu la Londra a permis jurnaliştilor care îl însoţeau să intre în casa în care au locuit 52 de prim-miniştri ai Majestăţii Sale. Downing Street 10, Londra,

>> Vizita premierului Tăriceanu la Londra a permis jurnaliştilor care îl însoţeau să intre în casa în care au locuit 52 de prim-miniştri ai Majestăţii Sale.

Downing Street 10, Londra, este o reşedinţă oficială, aparent obişnuită - o clădire de doar câteva caturi, care nu afişează nimic ostentativ în arhitectură sau în dispozitivele de protecţie. Clădirea, unde au loc în fiecare marţi şedinţele cabinetului britanic, este astăzi, ca şi altădată, sediul unor decizii istorice. În fiecare marţi au loc aici şedinţe de guvern.


Ca orice reşedinţă britanică, clădirea îşi are legendele ei despre oamenii de stat care au locuit-o şi chiar propria stafie. În 2006, interioarele acestei reşedinţe istorice au fost deschise publicului. În Downing Street, primul-ministru britanic intră fără cheie.

În jurul său, începând chiar din holul de primire, roiesc nenumăraţi funcţionari, angajaţi ai instituţiei care este, în acelaşi timp, reşedinţă oficială şi personală a primului-ministru şi loc de întrunire a şedinţelor guvernului. În hol, bate unul dintre nenumăratele ceasuri ale clădirii, vestite pentru faptul că indică ore diferite.

În ciuda aspectului familiar, regulile protocolului sunt păstrate atent. De pildă, la o primire oficială, cum a fost cea a primului-ministru român, Călin Popescu Tăriceanu, pe 5 decembrie, Gordon Brown, şeful cabinetului, a coborât din sediu, în faţa intrării, unde l-a primit personal, în talie, pe premierul român. Accesul jurnaliştilor în clădire nu decurge liber, ci însoţit.


Scara prim-miniştrilor


Scara interioară a clădirii din Downing Street nu are nimic somptuos. Pe pereţii ei urcă, în ordinea cronologică a mandatelor, toţi prim-miniştrii britanici, indiferent de meritele lor istorice. Portretele lui Neville Chamberlain şi al lui Winston Churchill stau unul lângă altul, marcând perioada dramatică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Chamberlain, prim-ministru la începuturile celui de-al Doilea Război Mondial, s-a întâlnit în 1938 cu Hitler, la Munchen, obţinând un acord de pace, cu doar câteva zile înainte ca nemţii să invadeze Cehoslovacia. "Este o lovitură puternică, însoţită de amărăciune să văd că toată lupta mea pentru pace a eşuat. Şi totuşi nu pot să cred că aş fi putut face altceva, mai mult sau mai bine, pentru a izbândi", avea el să spună poporului britanic, la începutul războiului.

"Mă întrebaţi care este politica noastră? Războiul împotriva unei tiranii monstruoase, fără egal până acum, în istoria lamentabilă a crimelor omeneşti. Aceasta este politica noastră. Mă întrebaţi care este scopul nostru? Vă răspund cu un singur cuvânt: victoria, victoria cu orice preţ, victoria, în ciuda terorii, victoria, oricât de lung şi de greu va fi drumul până la ea; pentru că fără victorie nu există supravieţuire", astfel se adresa în mai 1940, britanicilor, Winston Churchill, prim-ministru între 1940-1945 şi 1951-1955.

Instalat prim-ministru la 65 de ani, în plin război, Churchill, supranumit "Winnie", nu a promis concetăţenilor săi decât "sânge, sudoare şi lacrimi", dar pentru că Anglia a reuşit să reziste Germaniei fasciste, el a fost declarat de către englezi, recent, cel mai mare britanic al tuturor timpurilor. Downing Street 10 păstrează biroul la care Chamberlain deschidea corespondenţa cu Hitler, dar Churchill este singurul prim-ministru cu două portrete pe scara prim-miniştrilor.


Muzeu de istorie, politică şi artă


Clădirea din Downing Street a fost construită în 1682 de sir George Downing, "spion şi trădător" şi a fost dăruită de către regele George al II-lea primului premier britanic, Robert Walpole, în 1735. El a refuzat să o primească şi a cerut suveranului să o declare reşedinţă oficială. Britanicii consemnează toate dramele şi evenimentele istorice care s-au petrecut aici, inclusiv amănunte legate de persoanele prim-miniştrilor, până la poreclele lor. Singurul prim-ministru britanic asasinat a fost Spencer Perceval, în 1812.

Tată a 12 copii, Perceval a fost împuşcat în holul Camerei Comunelor de către un cetăţean pentru că a uitat să dea curs unei cereri. În 1991, o bombă a explodat în grădina clădirii, la doar câţiva metri de sala cabinetului unde premierul de atunci, John Major, se afla în şedinţă de cabinet.

Cinele oficiale ale primului-ministru au loc într-o sală oficială separată, unde, de altfel, în 1985, au luat cina toţi foştii prim-miniştri în viaţă. Sala Teracota, unde au fost primiţi Nelson Mandela, dar şi primul-ministru român, îşi schimbă numele după culoarea în care este pictată.

În timpul mandatului lui Margaret Thatcher se numea camera albastră.
Despre Sala Coloanelor, unde se semnează acordurile internaţionale, se spune că ar fi bântuită. Funcţionari din Downing Street spun că ar fi zărit trecând prin sală o femeie purtând o rochie lungă şi perle. Downing Street 10 conţine multe obiecte de artă, de la porţelanuri, sculpturi, ceasuri vechi, candelabre, covoare persane originale la picturi precum cele ale lui William Turner.

>> Ceea ce nu trebuie să lipsească unui prim-ministru sunt somnul şi simţul istoriei Sir Robert Peel prim-ministru conservator 1833-1835; 1841-1846

>> Există trei feluri de minciuni: minciuni, minciuni sfruntate şi statistici Benjamin Disraeli prim-ministru 1867-1873

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite