Dilemă în curtea PNL: Călin sau Crin?

Viitorul preşedinte al PNL va fi candidatul partidului la alegerile pentru funcţia supremă în stat. Liberalii vor decide, astăzi, care dintre cei doi pretendenţi îi va conduce până la următorul congres. Perdantul va rămâne simplu membru de partid.

Câştigătorul ia totul. Sub această deviză se va desfăşura, astăzi şi mâine, Congresul extraordinar al PNL. Călin Popescu Tăriceanu şi Crin Antonescu sunt singurii care s-au înscris în cursa pentru preşedinţia partidului. Învingătorul va fi desemnat candidat la funcţia supremă în stat, în vreme ce perdantul nu va mai deţine nicio altă demnitate în partid, întrucât niciunul dintre cei doi nu a aplicat pentru un alt post.

Estimările de ieri ale rezultatului votului arătau un avantaj consistent în favoarea lui Crin Antonescu.Delegaţii la Congres vor vota şi modificarea Statutului partidului, cea mai importantă prevedere fiind înfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte. Fotoliul este vizat de mai mulţi lideri ai formaţiunii: Ludovic Orban, Teodor Atanasiu, Marian Petrache şi Romeo Stavarache.

Atribuţii restrânse pentru preşedinte

Printre noutăţile viitorului Statut al PNL se numără înfiinţarea unui nou for de conducere - Consiliul Naţional Executiv - sau includerea în Biroul Politic Central a reprezentanţilor a opt filiale cu performanţe electorale bune.

De asemenea, noul preşedinte nu va mai avea posibilitatea să propună Delegaţiei Permanente candidaţii pentru câte un colegiu la Camera Deputaţilor şi un colegiu la Senat, în circumscripţia electorală Bucureşti. În noua variantă, preşedintele PNL stabileşte responsabilităţile pe domenii ale vicepreşedinţilor şi membrilor Biroului Politic Central.

Prim-vicepreşedintele partidului îndeplineşte responsabilităţi privind coordonarea activităţilor organizatorice şi ale comisiilor de specialitate constituite în cadrul Delegaţiei Permantente. În cazul vacantării funcţiei de preşedinte sau în situaţia în care acesta este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, responsabilităţile respective se asigură cu caracter interimar de către prim-vicepreşedintele partidului, şi nu de unul dintre vicepreşedinţi cum era până acum.

Olteanu, pe tuşă

Peste 165 de candidaţi se luptă pentru o funcţie în viitoarea conducere a PNL. 34 de liberali urmăresc un post de vicepreşedinte, iar 54 vor un loc în Biroul Politic Central.

Bogdan Olteanu, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor şi purtător de cuvânt al PNL, nu şi-a depus candidatura pentru nicio funcţie de conducere.

Conform Statutului, următorul Congres al partidului ar putea fi organizat în primăvara anului viitor, adică la şase luni după alegerile prezidenţiale.

Profilul candidaţilor

Călin Popescu Tăriceanu, născut în 1952, este de profesie inginer. A fost membru fondator al PNL în 1990. A deţinut mai multe mandate în Camera Deputaţilor. La ultimele alegeri parlamentare a fost din nou ales deputat. Între 2004-2008 a ocupat fotoliul de prim-ministru.

Crin Antonescu, născut în 1959, a lucrat ca profesor de istorie şi muzeograf.  A intrat în PNL în 1990 iar din 1992 până în 2008 a fost deputat. După ultimele alegerile parlamentare a devenit senator. Între 1997 şi 2000 a deţinut portofoliul Tineretului şi Sportului.

Baronii vor funcţii

Mai mulţi lideri din teritoriu s-au înscris în alegerile interne pentru un post în Biroul Politic Central al partidului. Printre cei 54 de candidaţi se regăsesc şi nume controversate, cum ar fi baronul local din Gorj Ilie Morega. Relu Fenechiu (Iaşi), Răducu Filipescu (Călăraşi), Emilian  Frîncu (Vâlcea), Lucian Iliescu (Giurgiu), Norica Nicolai (Călăraşi), Marian Petrache (Ilfov), Dan Radu Ruşanu (Hunedoara), Romeo Stavarache (Bacău), Mihai Voicu (Dolj), Varujan Vosganian (Iaşi) se luptă şi ei pentru un loc în BPC.

Congresul, în date tehnice

-1.490 de delegaţi.
-Două zile de lucrări.
-Patru sesiuni de vot (pentru alegerea preşedintelui, a prim vicepreşedintelui, a vicepreşedinţilor, a Biroului Politic Central).
-Trei reprezentanţi ai liberalilor europeni vor transmite mesaje.
-Şapte dintre candidaţii cu şanse la alegerile europarlamentare îşi vor prezenta proiectele pentru a fi validate.
-Fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, invitat la Congres.

Preşedinţi liberali după ‘90

Radu Câmpeanu, unul dintre întemeietorii PNL în 1990, a fost primul preşedinte al liberalilor şi a condus partidul de la momentul înfiinţării şi până în 1993. A urmat apoi la şefia partidului Mircea Ionescu-Quintus, cunoscut ca un reprezentant al Partidului Liberal antebelic dar şi ca epigramist. Ionescu-Quintus a deţinut preşedinţia liberalilor din 1993 până în 2001.

În perioada 2001-2002 în fruntea PNL s-a aflat Valeriu Stoica, care activa în partid de la reînfiinţare, în 1990. Stoica i-a părăsit pe liberali în 2006 pentru a fonda Partidul Liberal Democrat (devenit ulterior PDL prin fuziune cu PD).

Între 2002 şi 2004 liberalii au fost conduşi de Theodor Stolojan, ales ca preşedinte la Congresul Extraordinar al PNL din august 2002. La 2 octombrie 2004, Stolojan şi-a anunţat retragerea din fruntea PNL şi din cursa prezidenţială de atunci, invocând probleme de sănătate. Conducerea liberalilor a fost preluată interimar de Călin Popescu Tăriceanu care a fost apoi ales preşedinte al PNL în februarie 2005.

Opt filiale în conducere

Reprezentanţi ai organizaţiilor PNL Giurgiu, Călăraşi, Hunedoara, Botoşani, Vâlcea, Ilfov, Teleorman şi Bacău vor fi aleşi, de drept, membri ai Biroului Politic Central al PNL, în cadrul Congresului Extraordinar.

Vreau să duc PNL, după ce am fost mulţi ani în categoria partidelor mici, în zona de peste 30%.

Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte PNL

Împreună trebuie să readucem PNL la guvernare pentru rezolvarea actualei crize economice.

Crin Antonescu, vicepreşedinte PNL