VIDEO Despre lobby şi alţi demoni
0Adevărul Holding a organizat ieri, cu sprijinul Institutului pentru Politici Publice, o dezbatere pe tema oportunităţii reglementării activităţii de lobby şi a transparenţei acesteia. A avea sau a nu avea nevoie de o lege a lobby-ului în România? Este întrebarea la care au răspuns ieri politicieni, oameni de afaceri, reprezentanţi ai firmelor de lobby şi ai ONG-urilor.
La două luni de la scandalul Adrian Severin de la Parlamentul European, trei parlamentari, Adriana Săftoiu (PNL), Sever Voinescu (PDL) şi Carmen Moldovan (PSD), au depus un nou proiect de lege a lobby-ului, o a şaptea încercare în ultimii 15 ani de a reglementa această activitate. Iniţiativa a fost privită cu reticenţă de mulţi dintre invitaţii prezenţi la dezbaterea organizată la Bucureşti de Adevărul Holding. „România este încă la genunchiul broaştei în privinţa activităţilor de lobby, cu toate că aici sunt minţi luminate care lucrează la asta", a precizat Andreea Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc.
„Nu este oportun"
Contra unei reglementări clare au fost şi cei care nu cred în mecanismele de verificare a abaterilor de la lege. „Eu îmi pun următoarea întrebare: are statul român capacitatea să detecteze influenţele nelegitime asupra politicienilor. Instrumente are, dar nu ştiu dacă are capacitatea", a precizat Codru Vrabie, de la Consiliul Naţional pentru Integritate. „S-a spus că legea va crea transparenţă. Unde, în România? România are o problemă majoră pe integritate publică şi trebuiesc evitate eventualele dezechilibre aici. Cred că nu este oportun în acest moment să avem o lege a lobby-ului", a completat Viorel Alistar de la Transparency International.
Adriana Săftoiu, iniţiator al ultimului proiect de lege în domeniu, este de altă părere: lipsa reglementărilor nu va rezolva problema. „Dacă plecăm de la premisa «totul e greşit», nu este bine. Este o lege care suportă amendamente. Dacă am avea această reglementare, nu ne-am lovi atât de trafic de influenţă. Ceea ce încercăm prin această lege este să aducem transparenţă", a precizat Adriana Săftoiu.
„Avem nevoie de lobby"
O altă idee vehiculată la dezbatere a fost că lobbyiştii sunt cei mai mari contestatari ai unei legi în domeniu, idee susţinută şi de Dumitru Borţun, de la Asociaţia Română de Relaţii Publice. „În România, lobby-ul este confundat cu traficul de influenţă pentru că majoritatea lobbyiştilor fac trafic de influenţă. În mod interesant, sunt împotrivă acei aşa-zişi lobbyişti a căror activitate ar fi penală în orice ţară civilizată. Le place să pescuiască în ape tulburi, pe româneşte", a declarat Peter L. Imre, director general al Adevărul Holding.
De asemenea, lipsa unui cadru legal acoperă traficul de influenţă, au fost de păreri alţi jucători din piaţă. „Opinia mea este că industria, inclusiv cea farmaceutică, are nevoie de lobby. Experienţa mea de până acum cu firme importante de lobby a fost că mi s-a cerut şpagă pentru a influenţa anumite legi. Eu m-am simţit ofensat, dar poate alţii au acceptat. Şi aşa s-a decredibilizat lobby-ul", a declarat Dragoş Damian, CEO Terapia Ranbaxy. Câteva exemple a oferit şi Peter L. Imre: „Luăm de pildă companiile multinaţionale.
În loc să ne adaptăm noi la standarde înalte, coborâm nivelul la standardele noastre naţionale, iar multinaţionalele ajung să se comporte sub standardele unui vânzător de la o piaţă mărginaşă a oraşului. Este cazul industriei ţigărilor, şi ştiu exact cum se trafichează influenţă pentru că de acolo vin. La fel, industria medicamentelor, a alcoolului, industria băuturilor răcoritoare carbogazoase. E recent cazul în care o companie multinaţională a încercat să facă «lobby» pe lângă compania noastră pentru a interveni asupra unor materiale care le lezau interesul".
Cât despre o eventuală lege, majoritatea aceasta trebuie să facă referire atât la lobbyişti, cât şi la decidenţi. „Nu există corupţie fără corupător şi nici lobby indecent fără lobbyişti indecenţi. Esenţa de a te face parlamentar în România este că poţi influenţa legi pe bani. Iar acest principiu este foarte departe de cel din SUA, unde meseria de lobbyist este cât se poate de onorabilă, unde ministrul Agriculturii nu lucrează ca şi consultant pentru o firmă care vrea să cultive soia modificată genetic, unde sub blana de experţi plătiţi cu mulţi bani de companii, foşti bancheri bătrâni susţin înflăcăraţi binefacerile mineritului cu cianuri şi distrug patrimoniul naţional.
România este ţara unde din bugetul unei companii a plăti nunta unui politician este ceva normal, iar plimbările politicienilor în străinătate sub masca vizitelor la cartierele generale ale companiilor este cea mai uzitată metodă de a aranja câştiguri financiare. Este ţara unde un grup de jurnalişti trebuie dus până în Noua Zeelandă pentru a înţelege beneficiile mineritului cu cianuri. De aceea este nevoie de o lege a lobby-ului", a mai precizat Peter L. Imre, directorul general Adevărul Holding.
"Susţin ideea că politicianul trebuie să fie în permanentă legătură cu grupul de interese, indiferent care ar fi acela. Acest lucru trebuie să se facă transparent.''
Theodora Bertzi Institutul pentru Liberă Iniţiativă
Cod de conduită
Victor Alistar (Transparency International) a fost convins de argumentele pro-legea lobby-ului, cu câteva amendamente, printre care asigurarea transparenţei decizionale sau ca normele să nu fie un instrument de dezincriminare a traficului de influenţă. În acelaşi timp, Andreea Paul Vass, consilierul premierului, consideră că un cod de conduită ar fi necesar, iar acesta ar trebui să interzică primirea de cadouri sau călătorii, să reglementeze clar conflictul de interese, dar şi să prevadă sancţiuni pentru cei care-l încalcă. O concluzie generală a invitaţilor a fost că, fără transparenţă, indiferent de ce parte a baricadei te afli, democraţia este pusă în pericol.
Se încarcă comentariile...
