"Der Standard": România şi Bulgaria - noi membri, vechi dureri

Cotidianul austriac "Der Standard" a publicat o analiză despre România şi Bulgaria, considerând că noii membri ai blocului european se confruntă cu aceleaşi "vechi dureri", între care

Cotidianul austriac "Der Standard" a publicat o analiză despre România şi Bulgaria, considerând că noii membri ai blocului european se confruntă cu aceleaşi "vechi dureri", între care corupţia şi îmbogăţirea elitelor politice, care rămân dependente de oligarhia economică, relatează FOCUS News. Ritmul reformelor din România şi Bulgaria este foarte lent comparativ cu ritmul în care elitele politice şi de afaceri ale celor două state balcanice acumulează averi, a scris vineri cotidianul austriac.

România şi Bulgaria, care până recent s-au grăbit să ajungă în Europa, acum par din nou să ia distanţă. Este clar că guvernelor celor două ţări le este indiferent dacă Bruxelles-ul le ameninţă cu o acţiune la Curtea Europeană dacă nu renunţă la taxele pentru importul maşinilor vechi, comentează publicaţia austriacă. De pildă, continuă autorul articolului, premierul României, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că ţara sa nu este "un elev model" şi nu are nevoie de "politicieni timizi" care să-şi schimbe opinia de câte ori se încruntă Bruxelles-ul. "Ar trebui să avem curajul de a ne împotrivi UE, când ne cere ceva ce este împotriva intereselor ţării", a declarat premierul român, comentând politica UE faţă de România, notează cotidianul "Der Standard".

"Relaţiile din societatea română şi bulgară încă se bazează pe relaţiile personale", a declarat Karl Keiser, lector la Universitatea din Graz, specialist în istoria sud-est europeană. El a explicat că orice membru al societăţii ţărilor balcanice încearcă să participe la distribuirea resurselor publice şi ale statului, folosindu-se de contactele personale. A fost oare procesul de tranziţie către democraţie şi economia de piaţă al celor două ţări complet diferit de restul Europei de Est?, se întreabă publicaţia austriacă. Spre deosebire de alte ţări est-europene, România şi Bulgaria nu au avut disidenţi adevăraţi, care să definească standardele politice democratice în perioada de tranziţie.

Partidele politice, finanţate de oligarhi

Dezvoltarea societăţii civile e încă rămasă în urmă, comentează autorul articolului de analiză. De aceea, elitele politice s-au schimbat. Abia acum au început schimbările în fostele partide comuniste. Până acum nu am asistat la definirea unor partide populare în viaţa politică a celor două ţări, din cauza absenţei unei clase de mijloc care să se poată alătura eforturilor către un obiectiv comun în loc să schimbe constant sloganurile antisocialiste. Mai mult, absolut toate partidele politice sunt complet dependente de banii provenind de la oligarhia economică şi de afaceri, comentează publicaţia.

În anii "90, procesul de privatizare din cele două ţări a fost mult mai lent decât în Ungaria şi Republica Cehă. Totuşi, spre deosebire de aceste ţări, elitele politice au profitat de ocazia de a face bani. Politicienii bulgari şi români sunt extrem de susceptibili în ceea ce priveşte corupţia. Este suficient să ne uităm în presă şi vom avea impresia că toate partidele politice sunt afectate de corupţie şi crimă organizată, scrie "Der Standard".

Lipsa unui filtru politic şi a unui consens asupra problemelor importante, cum ar fi ce este permis şi ce nu într-un stat, au dus la acumularea bogăţiei de către "gulerele albe", conchide "Der Standard".