Deputăţia costă minimum 50.000 €

Partidele sunt obligate prin lege să nu cheltuiască mai mult de 350 de salarii minime brute pe economie pentru fiecare candidat la un mandat de deputat sau senator Votul uninominal îi

Partidele sunt obligate prin lege să nu cheltuiască mai mult de 350 de salarii minime brute pe economie pentru fiecare candidat la un mandat de deputat sau senator

Votul uninominal îi avantajează pe politicienii cunoscuţi, care au nevoie de sume mici pentru campanie. Debutanţii şi independenţii trebuie să scoată sute de mii de euro.

"Unul ca Gheorghe Pinalti, dacă ar candida, nu ar trebui să plătească un ban. Cei care candidează într-o zonă unde au 70 - 80 la sută popularitate nu mai au nevoie să cheltuiască", spune consultantul politic Dan Andronic.

El apreciază că o campanie electorală pe vot uninominal ar putea costa între 50.000 şi 200.000 de euro, dar adaugă că cheltuielile depind de nivelul de la care pleacă candidatul. Cheltuielile diferă în funcţie de persoană, de partid şi de zonă, spune Andronic.

La sat, o campanie ar putea fi mai ieftină şi s-ar baza pe întâlniri de la om la om, mai mult decât pe mass-media. Andronic spune că a întâlnit un candidat care şi-a rugat toţi membrii familiei să facă liste cu cei cunoscuţi, astfel încât să-i poată contacta. 60 -70 la sută din bugetele candidaţilor sunt alocate cheltuielilor pentru publicitatea în mass-media.

Cheltuielile pentru un consultant şi pentru strategie sunt mult mai mici faţă de banii daţi pentru publicitatea în ziare, tipărirea de fluturaşi şi mesaje electorale prin poştă. Candidaţii importanţi cheltuiesc în plus şi pe sondaje de opinie şi focus grupuri.

Lui Ioan Oltean îi ajung 40.000 de euro

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Ioan Oltean, PDL, şi liderul grupului liberal din Cameră, Crin Antonescu, sunt politicieni cu notorietate şi vor candida în toamnă, unul la Bistriţa, într-un colegiu pentru Cameră, iar cel de-al doilea, la Bucureşti, pentru Senat. Nici unul dintre ei nu şi-a făcut devizul. Ioan Oltean, care candidează la el acasă, crede că se va înscrie în suma de 30 - 40.000 de euro.

Bani îi va obţine din sponsorizări, donaţii şi din propriile venituri. După părerea sa, foarte puţini candidaţi îşi vor permite să îşi susţină campaniile din cheltuieli proprii.

Liderul liberal Crin Antonescu spune că, deşi va candida alături de premierul Tăriceanu în Bucureşti, votul uninominal îl obligă, în premieră, să se ocupe de cheltuieli pentru campania personală.

"Sunt mai puţin priceput. Lumea vorbeşte de sume serioase, 100, 200, 500.000 de euro. Nu am făcut încă un calcul. Deocamdată încerc să vorbesc cu unii şi cu alţii pentru că nu pot susţine singur o campanie. Nu m-am ocupat niciodată de bani", spune el.

Antonescu îşi va angaja un consultant şi se aşteaptă să cheltuiască mai mult de 50.000 de euro în campanie: "Democraţia se complică".

Pe ce se duc banii?

Directorul Executiv IPP, Adrian Moraru, spune că cei mai mulţi bani merg către campanii publicitare, echipe de marketing, precum şi către aranjamente interne. "Una peste alta, partea de publicitate poate atinge uşor 20-30.000 euro.

Pe lângă asta, costurile oamenilor care fac campanie: dacă ai 20 de oameni pe care îi plăteşti pe zi cu 30 de euro, se adună ceva. După aia sunt costurile de sondaje. Mai sunt şi costurile de-a dreptul ilegale cu tot felul de mite, şi lucruri d-acestea", declară Moraru.
( A contribuit Ruxandra Iordache)

Şeful CJ, de zece ori mai scump

Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale stabileşte pentru alegerea deputaţilor şi a senatorilor o limită maximă a cheltuielilor, echivalentă cu 350 de salarii minime brute pe economie, adică 175.000 de lei, circa 50.000 de euro.

Pentru un preşedinte de Consiliu Judeţean plafonul maxim este de 3.500 de salarii minime, adică jumătate de milion de euro. Cel mai mult se poate cheltui pentru postul de preşedinte: 25.000 de salarii minime, adică aproximativ 3,5 milioane euro.