Curtea Constituţională analizează legea comasării alegerilor

Curtea Constituţională decide, astăzi, asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii privind comasarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale cu cele parlamentare.

UPDATE 12.30 Curtea Constituţională a amânat, joi, pentru 18 ianuarie discuţiile privind sesizarea de neconstituţionalitate a Legii referitoare la comasarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale cu cele parlamentare.

USL a sesizat Curtea Constituţională cu privire la Legea privind comasarea alegerilor, după respingerea moţiunii de cenzură depuse după asumarea răspunderii Guvernului pe acest act normativ, reprezentanţii Uniunii menţionând că cer CC "o atitudine de respect faţă de lege şi democraţie".
În sesizarea adresată CC, USL solicită să se constate "neconstituţionalitatea prevederilor Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".
Ce conţine contestaţia USL
USL susţine, între altele, că acest act normativ este "viciat de neconstituţionalitate în ansamblu, adoptarea acestuia fiind realizată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern".
Reprezentanţii USL consideră de asemenea că prevederile legii privind comasarea alegerilor "încalcă în mod flagrant principiile directoare instituite prin Codul bunelor practici în materie electorală" al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, organ al Consiliului Europei.
USL menţionează totodată că actul normativ, "dispunând cu privire la comasarea alegerilor stabileşte în realitate şi o prelungire cu aproximativ 6 luni a mandatelor aleşilor locali, aflaţi in prezent în funcţie, de vreme ce aceştia şi-au dobândit mandatele ca urmare a alegerilor ce au avut loc în iunie 2008".
Cum s-a adoptat legea
Moţiunea de cenzură intitulată "După 22 de ani, democraţia este în pericol", depusă de USL ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea comasării alegerilor, a fost respinsă, joi, de Parlament.
La moţiune şi-au exprimat votul 213 parlamentari, 209 votând "pentru", iar patru "împotrivă".
Pentru adoptarea moţiunii de cenzură erau necesare 234 de voturi favorabile, iar opoziţia are 215 parlamentari. În plus faţă de aceştia senatorul Mircea Geoană şi deputatul Daniel Oajdea anunţaseră că votează în favoarea moţiunii.
Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, şedinţa Parlamentului în acest sens având loc în 15 decembrie.