Cum va arăta noul sistem electoral din România

Comisia de cod electoral a decis, ieri, că jumătate din parlamentari vor fi aleşi prin vot uninominal şi jumătate pe o listă de compensare.

Parlamentarii au făcut, ieri, primul pas spre schimbarea legii electorale, adoptând un nou proiect în comisia de resort.
„Grupurile parlamentare au adoptat prin consens propunerea de vot mixt, jumătate din parlamentari să fie aleşi prin uninominal majoritar iar jumătate pe o listă de compensare", a anunţat Sulfina Barbu (PDL), şefa Comisiei de cod electoral.

Ea a explicat că acest sistem de vot mixt a întrunit 13 voturi „pentru", fiind realizat un compromis, deoarece toate celelalte propuneri, cum ar fi sistemul uninominal pur sau sistemul de vot actual, nu au întrunit numărul de voturi. PDL şi USL au susţinut varianta de vot uninominal majoritar, dar cei de la UDMR şi minorităţi nu au fost de acord cu această propunere, a susţinut Barbu.

În realitate, propunerea votului uninominal pur a întrunit doar şapte voturi din 13, în condiţiile în care deciziile se iau cu o majoritate de 11 voturi.
Au votat „pentru" Valeriu Zgonea, Ilie Sârbu, Mircea Duşa (PSD), Puiu Haşotti, Victor Paul Dobre (PNL), Sergiu Andon (PC) şi Sulfina Barbu (PDL).
Împotrivă au fost Florian Staicu (PDL), Eugen Nicolicea şi Şerban Mihăilescu (UNPR), Almos Albert şi Marton Arpad (UDMR) şi Varujan Pambuccian (minorităţi).

Ce înseamnă sistemul de vot mixt
Dacă propunerea va fi votată şi de plenul Parlamentului, noul sistem va putea fi aplicat la alegerile parlamentare din noiembrie.
Care va fi procedura folosită? România va fi împărţită într-un număr de colegii egal cu jumătate din numărul sentorilor, respectiv deputaţilor. De exemplu, dacă România va avea 300 de deputaţi şi 100 de senatori, vor exista 150 de colegii pentru Camera Deputaţilor şi 50 pentru Senat. Fiecare alegător va primi patru buletine de vot: două pentru Senat şi două pentru Camera Deputaţilor. Pentru fiecare Cameră, alegătorul va vota atât pentru candidaţii în colegiul respectiv, pe unul dintre buletine cât şi pentru lista fiecărui partid, pe al doilea buletin de vot.

Candidaţii care câştigă aceste colegii, într-un singur tur, devin parlamentari. Restul locurilor vor fi împărţite direct proporţional cu numărul de voturi obţinute de fiecare partid, prin aşa numitul sistem de compensare, care urmează să fie decis în perioada următoare.

De exemplu, dacă un partid obţine 20% din voturi la nivel naţional, ar avea dreptul la 60 de deputaţi şi 20 de senatori. Dacă însă respectivul partid câştigă doar 40 de deputaţi şi 10 senatori, va primi 20 de locuri la Cameră şi 10 la Senat, devenind parlamentari primi clasaţi pe listă.

Calcule politice
Comisia electorală a fost înfiinţată la solicitarea liderului PSD, Victor Ponta, care a cerut un vot uninominal majoritar, fără compensare. O poziţie similar a adoptat şi PNL.
Democrat liberalii au susţinut şi ei, în declaraţiile oficiale, un sistem uninominal pur. În realitate, în discuţiile din interiorul partidului, democrat liberalii au ajuns la concluzia că un asemnea sistem îi dezavantajează. Pentru PDL, partid cotat cu 18% în sondaje, există riscul ca mulţi dintre parlamentarii săi să iasă pe locul 2 în colegii, iar reprezentarea în viitorul Legislativ să fie sub 18%. Sistemul aprobat, ieri, în Comisia electorală asigură PDL o reprezentare direct proproţională cu numărul de voturi.

Cum va arăta noul sistem
*România va fi împărţită într-un număr de colegii egal cu jumătate din numărul parlamentarilor.
*Fiecare alegător va primi patru buletine de vot: două pentru Senat şi două pentru Camera Deputaţilor.
*Pentru fiecare Cameră, alegătorul va vota atât pentru candidaţii în colegiul respectiv, pe unul dintre buletine cât şi pentru lista fiecărui partid, pe al doilea buletin de vot.
*Candidaţii care câştigă în colegii devin parlamentari.
* Restul locurilor vor fi împărţite direct proporţional cu numărul de voturi obţinute de fiecare partid.

Ce prevede legea în vigoare
*În prezent, România este împrăţită într-un număr de colegii egal cu numărul de parlamentari.
*Intră automat în Parlament doar candidaţii care câştigă colegiul cu peste 50% din voturi. Restul mandatelor se redistribuie direct proporţional cu numărul de voturi obţinut de fiecare formaţiune politică.
*Legea aflată în vigoare a generat controverse deoarece a permis intrarea în Parlament a unor candidaţi aflaţi pe locurile doi şi trei, în timp ce câştigătorii colegiului nu au intrat în Legislativ.